Fotograful Tamas Dezso imortalizeaza de ani buni „dezintegrarea infrastructurii comuniste” în România și încercările acesteia de a se adapta.
„Clădiri simbolice și foste fabrici dispar, iar satele sunt părăsite cu o viteză incredibilă„, explică fotograful. Înainte ca din acestea să nu mai rămâna nimic, jurnalistul le-a imortalizat: „Ținta mea cu aceste fotografii este să redau o lume care poate dispărea imperceptibil și foarte rapid„.
Instantaneele redau izolarea, dezămagirea, pe de o parte, dar și răbdarea și speranța. Un eseu despre speranţă, timp, degradare şi o transformare ireversibilă din ceva în altceva.
Câteva fotografii obligatorii pentru orice ochi de străin, câteva clişee, dar şi câteva imagini surprinzător de intime:
