”Paradoxul vremurilor noastre”, scrisoarea care a făcut revelaţie în toată lumea şi care continuă să rămână un etalon al schimbării, al meditării şi recunoaşterii.
……….
„Paradoxul vremurilor noastre este că avem o statură mare, dar o toleranță scăzută, autostrăzi largi, dar viziuni înguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai puţin, cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin. Avem case mai mari dar familii mai mici , facilități mai bune dar mai puţin timp.
Avem o educație mai bună, dar mai puțină minte.
Cele mai bune cunoștințe , dar evaluăm situațiile în cel mai prost mod, avem mai mulți experți, dar mai multe probleme, cel mai bun medicament, dar cea mai proastă sănătate. Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbui , râdem prea puţin, mergem prea repede, ne supărăm prea ușor, mergem la culcare prea târziu, ne trezim prea obosiţi, citim prea puţin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugăm prea rar.
Au crescut cererile noastre, dar s-au redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des. Știm cum să supraviețuim, dar nu știm cum să trăim. Adaugăm ani la viața umană, dar nu adăuga viață la ani. Am ajuns până la lună și înapoi, dar abia traversăm strada pentru a face cunoștință cu noul vecin. Cucerim spaţiul cosmic, dar nu sufletul. Face lucruri mari, dar nu lucruri mai bune. Curăţăm aerul, dar poluăm sufletul. Subjugăm atomul, dar nu şi prejudecăţile noastre.
Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin.
Planificăm mai multe, dar atingem mai puțin. Învăţăm să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm. Creăm noi computere care stochează mai multe informații și elimină fluxuri de copii ca niciodaă, dar comunicăm tot mai puțin și mai puțin.
Este momentul generaţiei fast-food și al proastei digestii.
Al oamenilor mari și dușurilor rapide, al profiturilor rapide și al relațiilor dificile. Este timpul creșterii veniturilor populației și creșterii numărului de divorțuri, al case frumoase şi al căminurilor distruse. Timpul distanțelor scurte, al scutecelor de unică folosință, al moralităţii roz, al legăturilor de-o noapte. Timpul excesului de greutate și al pastilelor care fac totul: ne excită, ne liniştesc, ne ucid. Timp vitrinelor pline și al depozitelor goale. Timpul în care tehnologia permite aceastei scrisori să ajungă la tine şi în același timp îţi oferă posibilitatea să comentezi sau să apeşi „Delete”.
Petrece mai mult timp cu cei dragi, pentru că ei nu sunt cu tine pentru totdeauna.
Spune cuvinte amabile celor care te privesc cu admirație de jos în sus, pentru că această mică creatură va crește în curând și nu va fi lângă tine. Îmbrăţişează călduros pe cineva aproape de tine, pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi da din inimă si nu costa un ban.
Spune „Te iubesc” celor dragi , dar în primul rând simte asta cu adevărat.
Sărutul și o îmbrățișare poate corecta orice problemă atunci când vin din inimă. Ţine minte, ţine de mână mai des şi și apreciază momentele atunci când sunteţi împreună, pentru că într-o zi acea persoană nu va fi acolo cu tine.
Fă-ţi timp să iubeşti, timp pentru a comunica și timp pentru a putea să împărtășeşti tot ceea ce ai de spus. Pentru că viața nu se măsoară prin numărul de respirații, dar prin momentele care îţi taie respiraţia!”
…Momente pe care le construieşti tu, momente care nu au nevoie de ceva ieşit din comun pentru a fi frumoase.
Oficial, autorul acestei scrisori este declarat George Carlin – celebru actor de comedie american și scriitor. Cu toate acestea , „Paradoxul vremurilor noastre” este cel mai probabil scris de Bob Moorhead, fostul pastor al Bisericii creștine Seattle din Redmond, Washington.
Indiferent cine a scris acest text, contează ce rămâne după ce îl vei citi.
