Gânduri despre gânduri

Un cioban avea o turmă mare și în una din zile, a pierdut o oaie. Imediat a pornit în căutarea ei și alergând prin câmp, întâmplător a strivit un cuib cu păsări, omorând câțiva puișori. În marea sa amărăciune și căință, ciobanul și-a pedepsit piciorul care a călcat pe cuib, lăsându-l gol timp de 3 ani, pe frig și căldură, pietre și spini, zăpadă și ploaie.

Se spune că o conștiință bine educată nu-și mustră stăpânul. Conștiința ciobanului nu era bine educată, ea era curată și sinceră. În aceste circumstanțe, sub presiunea continuă a gândului, ciobanul și-a asumat responsabilitatea celor întâmplate, pedepsindu-și piciorul.

Și așa se cuvine…să răspundem pentru faptele noastre.

Uneori, mai periculos decât fapta poate fi un gând.

Isus a pus gândul rău în dreptul păcatelor precum uciderea, curvia, minciuna și hula.

În pornirea unui gând nebun, în timpul revoluției din 1793, la Saint-Denis, francezii au dezgropat mormintele regilor lor și le-au aruncat oasele.

Doar 3 ani mai târziu, motivat de o gândire altruistă, doctorul englez Jenner administrează primul vaccin contra variolei.

La aniversarea sa de 60 ani, Titu Maiorescu închina mulțămitor prietenilor săi, spunând că ei „biruit-au gândul”.

Mulțumiți pentru gândurile care vă dau aripi, îndemnându-vă să fiți mai buni, să depășiți condiția de mâncat la restaurant și mers la toaletă!

      Articole recomandate