Domeniile în care medicina îşi dă mâna cu tehnologia, pentru a dezvolta noi soluţii de monitorizare a datelor, îşi extind tot mai mult aria de aplicabilitate, ajungând chiar pâna la a împiedica furturile auto.
Este vorba despre o idee care vizează utilizarea undelor cerebrale generate de conducătorul auto, pentru recunoaşterea identităţii acestuia, diminuând astfel în mod considerabil, riscurile de furt pentru mijlocul respectiv de transport.
Soluţia este cu atât mai interesantă, cu cât ar putea fi introdusă rapid în sectorul transporturilor de valori, sau chiar al transporturilor publice.
Nu este tocmai o surpriză faptul că o astfel de propunere soseşte din Japonia: inginerul electronist Isao Nakanishi, de la Universitatea din Tottori, a pus la punct un sistem dedicat, care poate fi instalat la bordul autovehiculelor, transformându-se într-un veritabil „scut de protecţie” împotriva celor mai abili hoţi de maşini.
Sistemul este alcătuit din aparatura setată pe baza parametrilor specifici persoanei autorizate să conducă autovehiculul, care poate porni motorul numai după ce îşi fixează o cască specială pe cap, dotată cu o serie de senzori similari celor utilizaţi la efectuarea unei electroencefalograme.
Casca „recunoaşte” intensitatea şi frecvenţa impulsurilor generate de creierul şoferului autorizat, blocând comenzile autovehiculului în cazul în care fluxul acestor semnale înregistrează variaţii semnificative.
Specialiştii sunt încredinţaţi că o astfel de tehnologie nu poate fi păcălită sub nici o formă, întrucât creierul fiecarei persoane generează impulsuri cu amprentă unică, imposibil de reprodus artificial.
Aceeaşi metodă ar putea fi utilizată şi la identificarea conducătorilor auto aflaţi sub influenţa bauturilor alcoolice sau a drogurilor de orice fel, având în vedere că astfel de substanţe alterează activitatea cerebrală.
Este de aştepat aşadar, ca marile companii producătoare de automobile, să îmbrăţişeze cu entuziasm sistemul, dezvoltând rapid variante personalizate, „asortate” la propriile modele de maşini, aşa cum s-a întâmplat şi cu tehnologia bluetooth, care numai cu câţiva ani în urmă, era considerată încă, o idee utopică.
Roxana Iorgulescu
