Acest articol este pentru acelea dintre voi, care ocazional (sau în mod repetat) se implică în relaţii cu băieţi răi, ca după aceea să regrete. Dacă nu ai avut niciodată probleme legate de băieţii răi, şi nici nu crezi că vrei avea vreodată, poţi foarte bine să sari peste această secţiune. Dacă îţi plac băieţii răi, şi te descurci cu ei foarte bine, atunci sari peste această secţiune. Dacă vreodată, ţi-a plăcut câtuşi de puţin de un băiat rău şi crezi că într-o zi ai putea să te implici într-o relaţie cu el, atunci citeşte mai departe.
Eu m-am si casatorit cu unul si apoi au fost multe nopti nedormite si pline de lacrimi si regrete!
Este ceva ce atrage la băieţii răi, de aceea femeile deştepte trebuie să fie capabile să îi deosebească de cei buni înainte de a se implica într-o relaţie, pentru că ei sunt, câteodată, foarte atrăgători. Într-un fel, implicarea într-o relaţie cu un băiat rău este ca obezitatea; cea mai bună soluţie este prevenirea. Dacă deja v-aţi implicat, e prea târziu, iar soluţiile necesită de obicei mult efort şi nu dau rezultate. Deci, dacă nu te implici doar într-o relaţie pe termen determinat, cu o dată de expirare prestabilită, mai bine eviţi toată chestia cu băiatul rău.
De asemenea, din cauza fluxului ameţitor de substanţe chimice pe care băiatul rău ţi le trezeşte în corp şi minte, faptul că te-ai implicat cu un băiat rău va face greu de observat şi de apreciat Băiatul Bun. Să nu spuneţi că nu v-am prevenit.
Definiţia mea la termenul de băiat rău e simplă: este un băiat (nu un bărbat) care, în timp va fi rău pentru tine. Prin rău, vreau să spun că, în general, va aduce mai multă durere vieţii tale decât bucurie. Să nu fiu înţeleasă greşit: vor fi şi momente bune alături de băiatul rău. Acesta e motivul pentru care femeile se implică în relaţii cu ei. Dar rezultatul net înclină mai mult înspre durere decât înspre bucurie.
Prin tu, mă refer la totul unitar al vieţii tale: sănătatea ta mentală, spirituală, fizică şi financiară. Nici una din acestea nu îl poate categorisi, cu siguranţă, pe el că şi băiat rău; însă apariţia mai multora din aceste caracteristici la aceeaşi persoană, ar trebui să fie un semn de avertizare.
Dar de ce se implica atatea femei minunate in relatii nocive?
Cum te vezi singură, are un mare impact asupra partenerilor pe care îi alegi şi a relaţiilor pe care le ai. Conceptele de sine sunt convingeri şi raţionamente pe care noi le avem despre noi înşine. Unele din ele sunt obiective: „Sunt o femeie de 32 de ani”. Unele sunt subiective: „Sunt o persoană plăcută”. Respectul de sine este unul din acele aspecte subiective ce ţin de conceptul de sine, şi corespunde aproximativ cu felul în care ne placem pe noi înşine.
Cercetările din domeniul psihologic arată că, în domeniul relaţiilor amoroase, conceptele noastre de sine încearcă să îndeplinească două funcţii. Prima este de a căuta păreri sau reacţii ale altora, care să îţi amplifice conceptul de sine. A doua este de a căuta păreri sau reacţii compatibile cu stima de sine.
Este uşor de înţeles de ce căutăm complimente şi păreri sau reacţii pozitive, care să ne facă să ne simţim bine în pielea noastră, şi ne îngăduim să ne credem atractivi şi competenţi. Dar cum rămâne cu acea potrivire? Se constată că noi toţi înclinăm să evităm dezacordul cognitiv, prin căutarea unei lumi potrivite cu propriile convingeri. Cum a precizat psihologul Carol Brehm, conceptele noastre de sine fac viaţa uşor de prezis şi susţin aşteptările logice a ceea ce ne aduce fiecare zi.” Fără ele, viaţa socială ar fi un amestec haotic şi confuz”.
Aici devin lucrurile interesante. Dacă se întâmplă să te placi pe ţine însăţi, atunci imboldul motivaţional coincide cu aprobarea de sine, şi totul e bine. Dacă te afli în preajma unor oameni care te vorbesc de bine, atunci ai parte de un plus de încredere în tine („Eşti grozavă!”) care se potriveşte cu propriul tău concept de sine, şi anume că eşti o persoană drăguţă („Sunt grozavă!”). Viaţa e perfectă.
Dar dacă se întâmplă să nu te placi prea mult, atunci întâmpini o problemă. Psihologii spun că tu vei continua să fii încântată de laudele primite de la alţii – acest lucru pare să fie o reacţie automatică, la nivel inconştient. Dar, odată ce vei avea şansa să te gândeşti un pic la asta, vei ajunge să nu te mai încrezi în părerile şi reacţiile pozitive (Swann et al.,1990).
Cum îţi afectează asta viaţă romantică? Se pare că în contextul întâlnirilor amoroase, creşterea încrederii în tine este importantă, şi toturor ne plac partenerii care ne susţin, sunt cumsecade, şi ne acceptă aşa cum suntem. Totuşi, pentru relaţiile devotate, de lungă durată, împăcarea cu tine însuţi devine şi mai importantă. Acesta e un fenomen aşa de răspândit, încât are şi un nume: shimbul în căsnicie.
Felul cum se manifestă acest lucru este chiar interesant (şi poate sună cunoscut). Dacă o persoană are un bun respect de sine, atunci aleluia – se va învârti în jurul oamenilor care o vor accepta şi o vor preţui aşa cum este ea, iar ea va tinde să rămână în jurul lor.
Dar, dacă are un concept de sine negativ, iniţial se va bucura de complimente şi reacţii bune. Dar cu timpul, raţiunea instinctuală va intra în joc şi va pune întrebări de genul : „Ei haide, cum poate crede cu adevărat că sunt grozavă? Ce se întâmplă cu el?”
În cele din urmă, dezacordul dintre feedback-ul pozitiv, pe care ea îl primeşte, şi conceptul de sine nu chiar bun, va fi aşa de mare încât va creea un sentiment de falsitate şi neîncredere („Spune toate astea doar aşa…nu poate fi sincer”) ce va duce la dizolvarea relaţiei.
Acesta este, în parte, motivul pentru care prietene de-ale mele s-au întâlnit şi chiar s-au căsătorit cu bărbaţi care le tratau urat. Acele femei nu erau nebune; doar ajungeau să trăiască cu bărbaţi ce corespundeau conceptului lor de sine.
Dacă, din relaţiile tale pe termen lung, poţi enumeră o serie de parteneri ale căror comportamente faţă de tine au făcut că toţi prietenii tăi să se scarpine în cap, atunci problema poate fi legată de respectul tău de sine.
Cum să îţi îmbunătăţeşti respectul de sine?
Vestea bună e că, conceptele de sine se pot schimba, iar tu poţi să îţi îmbunătăţeşti respectul de sine, dacă tu crezi că e puţin scăzut (dar nu pe terminate). Uşurinţa cu care cineva îşi poate schimba conceptul de sine, ţine de siguranţa ei pe propriul concept de sine la momentul acela. Dacă ea este convinsă că nu merită apreciere, atunci va fi greu de schimbat. Din fericire, aceste cazuri sunt rare, şi chiar şi persoanele cu un respect de sine scăzut suspectează doar că sunt ca nişte tocilari, dar nu sunt sigure. În cazul acesta, iată două lucruri care îţi pot schimba respectul de sine.
Permite feedback-ul pozitiv. Chiar dacă porneşti cu un respect de sine scăzut, nişte vorbe bune de la un iubit ce te adoră pot schimba lucrurile foarte repede, încât să crezi şi să te bucuri de ceea ce spune. Deci, de fiecare dată când primeşti un compliment, opreşte-te, acceptă-l şi permite-i să se instaleze. Abţine-te reflexului de a face comentarii dăunătoare, ca: „Ei, hai, nu vrei să spui asta cu adevărat” sau „Desigur că am un par minunat, dar uite-l cum arată.” Doar acceptă drăcia aia de compliment şi spune un simplu „Mulţumesc”. Sau, mai bine: „Ai perfectă dreptate, mulţumesc.” Feedback-ul pozitiv venit din partea altor persoane ajută la fel de mult, deci înconjoară-te de persoane care te apreciază, te sprijină şi nu petrece mult timp asupra lucrurilor care te pot afecta emoţional. Vei avea parte de complimente tot timpul dacă vei şti să le auzi, deci fii atentă! Şi acceptă-le cu braţele deshise.
Implică-te într-o activitate. O mare parte din ceea ce noi percem ca respect de sine, ţine de măsură în care suntem altora de ajutor. Deci, fă-te de ajutor! Nimeni nu te opreşte. Fii dascălul unor copii, oferă-te voluntară la vreun adăpost, fii de ajutor prietenilor.
Fă lucruri care iti plac si la care te pricepi, fa diverse exercitii si tehnici.
Nu există vreo cale mai rapidă de a te simţi importantă, decât cea în care eşti de ajutor. Nu numai că vei simţi că serviciile tale sunt importante şi necesare, dar vei şi aduce la suprafaţă talente adormite, pe care tu nici nu ştiai că le ai. Oamenii de ştiinţă au demonstrat faptul că un comportament altruist stimulează centrul plăcerii din creier. În cartea sa „De ce lucrurile bune li se întâmplă oamenilor buni”, profesorul de bioetică Stephen Post a arătat că oamenii ce oferă servicii de voluntariat beneficiază de o dispoziţie mai bună, anxietate şi depresie scăzute, relaţii mai bune, şi chiar mai multă putere de muncă. Faptul că faci bine, te face întotdeauna să te simţi bine. Şi e mai ieftin (şi mai sigur) decât drogurile.
