În 2006, un presupus atentat la securitatea celui mai bine păzit avion din lume, Air Force One, a provocat un adevărat scandal în SUA. Filmul în care doi bărbaţi par să se strecoare în interiorul bazei aeriene ultrasecurizate, înşelând vigilenţa paznicilor şi a câinilor de pază, a atras atenţia reprezentanţilor de la Pentagon şi Casa Albă, care au dezminţit ulterior de trei ori zvonurile legate de această faptă.
Inscripţionarea cu spray a unui turboventilator de pe partea dreaptă a avionului prezidenţial cu mesajul „Still Free” / „Suntem încă liberi” nu a fost o faptă trecută cu vederea nici de mass-media americană, gestul Făcând înconjurul lumii şi ţinând jurnalele unor posturi de televiziune celebre, printre care CNN, ABC, Fox News. În numai câteva zile, au fost scrise peste 7.000 de ştiri în legătură cu acest act de aparent vandalism împotriva statului american care nu era de fapt decât o campanie de promovare a artei şi a unui brand: Marc Ecko.
Iată etapele uneia dintre cele mai mari farse din istoria Americii pas cu pas:
Pe 18 aprilie 2006, Marc Ecko, un grafician şi designer vestimentar de doar 22 de ani, a fost postat el însuşi pe internet filmuleţul cu „isprava” sa, stârnind o dezbatere aprinsă între internauţi.
În video, doi bărbaţi, îmbrăcaţi în hanorace cu glugă, dau dovadă de o agilitate demnă de acrobaţi în timp ce escaladează gardurile bazei aeriene sau taie gardul de sârmă care împrejmuieşte aparatul de zbor. Iniţial, Ecko nu şi-a dezvăluit identitatea, lăsând astfel mass-mediei libertatea de a emite supoziţii în legătură cu aceasta.
În aceeaşi zi, Ecko postează un al doilea filmuleţ pe Youtube, în care se prezintă şi îşi motivează gestul – „Why I tagged the President’s plane”. Îngrădirea libertăţii de exprimare e nemulţumirea care a stat la baza faptei sale. Potrivit acestuia, manifestări artistice de tip „outdoor” sunt practic imposibil de realizat în metropolele americane din cauza legislaţiei în vigoare. „Realizarea unui graffiti pe avionul preşedintelui mi s-a părut o modalitate extraordinară de a iniţia un dialog”, a spus el.
„Preşedintele nu poate să zboare în jurul lumii asemeni unui star rock, povestindu-le celorlalţi de ce America este cea mai minunată ţară din lume, dar fără a le explica şi de ce”, a adăugat Ecko.
Artistul nu a fost pus sub acuzaţie, dar fapta sa a iscat numeroase dezbateri, imediat de la postarea primului filmuleţ şi înainte de apariţia celui de-al doilea. În cele din urmă, misterul a fost spulberat. Farsa a fost pusă la cale de agenţia de publicitate Droga5 care a închiriat şi a camuflat o parte laterală a unui Boeing 747, model vechi.
La numai 10 zile de la incident BBC a realizat un sondaj în care le cerea cititorilor să decidă dacă graffiti-ul e la bază o artă creativă sau, dimpotrivă, distructivă.
În decursul celor cinci ani de când a apărut, filmuleţul cu intrarea „prin efracţie” în baza aeriană a SUA a fost urmărit de mai mult de 115 milioane de internauţi. De altfel, în numai două săptămâni de la postare, acesta adunase nu mai puţin de 23 de milioane de vizualizări. Fără o campanie de promovare în prealabil, filmul cu „huliganul” Ecko a devenit o adevărată senzaţie, fără ca nimeni să fi scos din buzunar vreun dolar pentru a-i mediatiza fapta.
Un an mai târziu de la incident, „făptaşul” a fondat un lanţ de companii care-i poartă numele, Marc Ecko Enterprises (MEE), specializate pe modă&life style. Încă din primul an, aceasta număra peste 1.300 de angajaţi în întreaga lume, având vânzări 1,5 miliarde de dolari. Pe site-ul său, stillfree.com, accesat de milioane de useri de-a lungul timpului şi „inspirat” de farsa de acum cinci ani, Marc Ecko menţionează că nu tolerează activităţile ilegale, actele de vandalism sau distrugerea bunurilor altor persoane . Pe de altă parte, artistul a rămas un promotor al libertăţii de exprimare în artă şi al creativităţii.
