Ce ne (mai) învaţă animalele: 7 mituri adevărate

Newborn female Asiatic Elephant (Elephas

În afara unor gesturi, atitudini sau grimase mai mult sau mai puţin nostime, oamenii tind să imite deseori comportamente specifice universului necuvântătoarelor.

Este valabilă însă şi reciproca: animalele nu se dau în lături de la copierea unor atitudini sau abilităţi umane, aşa cum putem remarca din materialul prezentat în cele ce urmează, care îşi propune să sublinieze valabilitatea unor mituri ce generează uneori controverse:

1.Când omul plânge „cu lacrimi de crocodil”

1C

Zicătoarea îşi are originile în faptul că înfricoşătoarele reptile ar fi perfect capabile să simuleze remuşcarea şi în consecinţă să şi lăcrimeze în timp ce-şi devorează prada.

În opinia specialiştilor este vorba însă de o reacţie mai mult mecanică decât emoţională, datorată contractării repetate a muşchilor maxilarului în timpul masticaţiei, proces care stimulează glandele lacrimale.

Iată aşadar şi explicaţia sensului de prefăcătorie împumutat pentru descrierea comportamentului celor ce-şi storc lacrimi de falsă prietenie în anumite situaţii mai mult sau mai puţin dramatice.

2.Azorel – „detectorul de cancer”

2C

 

Potrivit studiilor efectuate de oamenii de ştiinţă, cel mai bun prieten al omului – câinele – este şi „detectorul ideal” în contextul identificării persoanelor bolnave de cancer.

Se pare că aceste simpatice animale de companie posedă capacitatea de a depista cu o desăvârşită acurateţe mirosurile specifice patologiei în cauză.

Mai mult decât atât: câinii sunt cei ce reuşesc în multe cazuri să aline suferinţele bolnavilor de cancer, manifestând un soi de empatie aparte şi demonstrându-se protectivi, iubitori şi extrem de devotaţi faţă de persoanele afectate.

3.Necuvântătoarele prezic seismele

3S

Despre om se spune că ar avea „un al şaselea simţ” atunci când intuieşte anumite evenimente-surpriză, dar cine ar putea stabili cu certitudine câte şi ce fel de simţuri au necuvântătoarele?

Un lucru este însă limpede: animalele reuşesc să „prezică” seisemele, demonstrând un comportament neliniştit înaintea declanşării unui cutremur, agitându-se şi cautând adăpost în locurile cele mai izolate cu putinţă, acolo unde se simt în siguranţă sau îşi imaginează că ar putea fi protejate de un pericol iminent.

4.Mitul furnicilor posedate

Cordyceps fungus takes over brain of an ant, then kills it, Peru

Micile insecte, faimoase pentru hărnicia şi disciplina fără cusur de care dau dovadă, pot fi la rândul lor, victimele unui fenomen care le transformă în „zombie”, împingându-le să rătăcească departe de propriul muşuroi, aparent fără sens.

În realitate este vorba despre exemplare infectate cu un soi de ciupercă buclucaşă, care tinde să pună stăpânire pe voinţa furnicuţei-purtătoare, forţând-o să caute un loc răcoros şi umed, unde ciuperca se simte bine, se reproduce şi se extinde.

Furnicile infectate se comportă aşadar după cum le dictează ciuperca, ajungând să fie controlate în totalitate de aceasta din urmă, care poate decide dacă şi când e cazul să-şi ucidă gazda.

5.Ai memorie de elefant? Înseamnă că nu uiţi nimic, niciodată

5E

Impresionantele pachiderme nu numai că dispun de creiere pe măsură ci par şi să le pună la treabă din plin: de-a lungul vieţii lor, elefanţii nu uită niciodată înfăţişarea cuiva, indiferent că este vorba despre un exemplar care aparţine propriei specii, de un om care le-a apărut în cale în anumite circumstanţe sau de alte tipuri de creaturi, mai ales atunci când vasta lor memorie le semnalează un posibil pericol asociat acestora.

6.Papagalii vorbitori nu înţeleg nici o iotă din ceea ce spun

US-LIFESTYLE-ANIMALS-BIRDS-HEALTH

Deşi ne sunt deosebit de simpatici, nu doar prin coloritul viu al penelor, ci şi prin capacitatea lor de a reproduce anumite cuvinte sau chiar fraze scurte, papagalii vorbitori nu pricep nimic din ceea ce spun.

Faptul că răspund aşa după cum le sugerează stăpânul lor, departe de a demonstra o inteligenţă ieşită din comun, reprezintă doar un mod în care aceste păsări îşi manifestă afecţiunea, sesizând că în acest mod fac o plăcere persoanelor care le ascultă.

Totuşi, s-ar putea spune că un dram de iscusinţă calculată se ascunde şi în spatele acestei găselniţe papagaleşti: repetarea unor cuvinte sau a unor scurte fraze ajută exemplarul în cauză să-şi procure noi prieteni, ceea ce-l binedispune în mod evident.

7.Koala – un ursuleţ care ne-a furat amprentele

7K

Simpaticul ursuleţ koala prezintă, la nivelul lăbuţelor, amprente extrem de asemănătoare celor umane, mult mai evoluate decât cele ale cimpanzeilor sau gorilelor.

Specialiştii încă nu au reuşit să descifreze tainele procesului graţie căruia, pe axa evolutivă a vieţii, koala a păşit pe calea „ţesăturii” de amprente la vârfurile degetelor, dar se presupune că aceasta ar fi o caracteristică a speciilor care sunt în măsură să apuce obiecte cu lăbuţa (în cazul omului, cu mâna) – capacitate denumită ştiinţific „prehansiune”.

Această abilitate ar putea determina apariţia liniilor fine, dispuse într-o varietate de combinaţii fără egal la nivelul vârfurilor degetelor, care conferă amprente unice fiecărui exemplar în parte.

Yupi!

Hai să fim prieteni

Cu fiecare like noi devenim mai buni

Abonează-te!

Lasă-ne adresa ta de e-mail, iar noi vom avea grijă să primești cele mai bune articole de pe Yupi.md

      Articole recomandate