Dificultăţile învăţării la maturitate a unei alte limbi, reprezintă deseori un factor descurajator pentru cei ce doresc să se lanseze într-o astfel de intreprindere, dar pentru creier, acest tip de exerciţiu, constituie o veritabilă desfătare.
Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii, analizând în laborator, cu ajutorul rezonanţei magnetice, modificările intervenite la nivel cerebral, atunci când oamenii reuşesc să deprindă mecanismele unei noi limbi.
Este vorba despre beneficiile înregistrate în urma eforturilor mentale, corelate acumulării de noi informaţii, sub formă de termeni complet necunoscuţi iniţial, a căror componentă „melodică” îşi pune amprenta pe arhitectura unui nou tip de gândire, mai elastic, mai receptiv, mai productiv.
Un studiu realizat prin colaborarea specialiştilor din cadrul universităţilor McGill (Canada) şi Oxford (Marea Britanie), publicat în paginile revistei de specialitate Brain and Language, a demonstrat însă că, pentru cei ce învaţă două sau mai multe limbi încă din fragedă copilărie, dezvoltarea creierului se realizează treptat, uniform şi coerent.
Pentru adulţi, fenomenul îmbracă însă forma unor schimbări fundamentale, rapide, care pot influenţa întregul mod de comportare, personalitatea şi performanţele în plan profesional şi personal – într-un cuvânt, le schimbă viaţa în mod pozitiv.
Odată ce începe să înţeleagă şi să se exprime într-o limbă străină, adultul descoperă o lume nouă, care-i dezvăluie noi perspective, noi oportunităţi, asemenea unei provocări incitante, care-i stimulează pofta de viaţă si-i sporeşte încrederea în propriile capacităţi.
Mai mult decât atât: specialiştii apreciază că exerciţiul învăţării unei alte limbi, lărgeşte continuu plaja acumulării de noi informaţii similare, cu alte cuvinte, cu cât cunoaştem mai multe limbi străine, cu atât mai uşor ne este să învăţăm o alta, indiferent de gradul său de dificultate aparent.
Roxana Iorgulescu
