Visul meu n-a fost să am un centru pentru copii, dar acum visez să lucrez toată viața în acest domeniu și anume la Centrul pentru copii și părinți Miriam.
Nu sunt pedagog și nici educator, dar citesc mult despre educație. Am absolvit facultatea de jurnalism, iar Masterul l-am făcut în relații publice. Am lucrat în ambele domenii, dar datorită unei idei spontane s-a născut și Miriam și am descoperit că îmi place la nebunie să-i fac pe copii fericiți și să-i văd că pleacă cu zâmbetul pe buze de la activitățile organizate de noi.
M-am gândit mult timp cu ce nume să botez acest loc și mulțumită mamei mele, care este pedagog și lucrează cu mine, am îndrăgit din prima numele Miriam, care este în ebraică. Mi s-a părut o denumire cu un mesaj un pic ascuns și, de ce să nu recunosc că, și fetița mea poartă numele Maria, așa că a rămas Miriam.
Să fiu administrator, învăț din mers. Unii mă privesc un pic sceptic pentru că sunt tânără, dar totuși asta nu trebuie să fie o problemă pentru cineva, atât timp cât scopul principal este să-i fac pe copii fericiți și să le arăt că să înveți poate fi interesant și creativ. M-a ajutat mult experiența în calitate de angajată și adesea nu a fost ușor.
Multe decizii le iau spontan, iar pe altele le analizez câteva luni. Îmi place să administrez pentru că primesc zilnic o porție mare de adrenalină. Vreau să aducem copiilor multă fericire și activități care să le aducă rezultate. Mă tentează concurența la nebunie. Asta mă face să fiu mai creativă și mai spontană și nu-mi dă timp să lenevesc pentru că trebuie să lucrez.
Centrul a împlinit pe 28 iunie 9 luni de viață. În aceste 9 luni, Miriam a crescut ca un copilaș: repede, cu multe emoții și, în acealși timp, cu destule dificultăți. Am investit în el mult timp și dăruire. Îl iubesc și vreau și voi să-l îndrăgiți.
