10 lucruri ciudate pe care oamenii le fac zi de zi

Oamenii fac zilnic o mulţime de lucruri ciudate de care nici măcar nu sunt conştienţi. Ai observat vreodată că atunci când îţi priveşti degetele pentru o perioadă mai lungă de timp aceste par să se transforme în nişte extratereştri chiar sub ochii tăi?

Vezi lucrurile pământene aşa cum sunt: foarte ciudate. La fel se întâmplă cu toate caracteristicile tale. Plângem, râdem, sughițăm, petrecem practic o treime din viață dormind. Însă, cu puţină contemplare, toate acestea sunt lucruri bizare.

1. Plânsul

10836307_791144084276378_386607432_n

Cât de ciudat este faptul că lucrurile triste fac lacrimile să-ți ude obrajii. Doar omul poate plânge din pricina emoţiilor. Însă lacrimile nu exprimă doar sentimente. Oamenii de ştiinţă cred că prin lacrimi sunt eliminaţi şi hormoni nedoriţi sau alte proteine produse de organism în perioade de stress.

2. Roşeaţa în obraz

10815684_791144067609713_785367206_n

S-a demonstrat că înroşirea obrajilor este un răspuns uman la atenţia socială. Unele persoane roşesc mai mult decât altele. Înroşirea obrajilor este generată de întâlnirea cu cineva important, primirea unui compliment sau trăirea unor emoţii puternice într-o situaţie socială.

3. Sughiţul

Sughit

Sughiţurile sunt spasmele involuntare ale diafragmei – membrana musculo-tendinoasă care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală și este foarte importantă în respiraţie. Stomacul, când este uşor iritat, declanşează sughiţul de la prea multă sau prea puţină mâncare.

Totuşi, sughiţurile care sunt pe cât de nefolositoare, pe atât de enervante, nu au un scop anume.

4. Somnul

10815681_791144087609711_113310160_n

Oamenii petrec aproximativ o treime din viaţă dormind. Nimeni nu poate trăi fără somn mai mult de câteva zile şi, cu toate acestea, somnul este printre cele mai neînţelese activităţi umane.

În mod clar, somnul permite organismului să se recupereze prin refacerea cantității substanţelor chimice are au fost utilizate în timpul zilei şi prin reorganizarea neuronilor din creier. Câteva teorii susţin că somnul este vital pentru memorie şi învăţare.

5. Moartea

10816137_791144090943044_472302992_n

Tehnic vorbind, moartea nu este o activitate zilnică. Totuşi, foarte mulţi oameni mor zilnic. De ce?

Oamenii mor întrucât celulele lor mor. Deşi celulule se refac timp de aproximativ 70 de ani, nu au capacitatea de a se regenera la infinit. În fiecare celulă, telomerii, aflaţi la capetele cromozomilor, conţin informaţii genetice despre numărul maxim de diviziuni celulare. După fiecare diviziune celulară, telomerii se scurtează. Într-un final, telomerii devin prea scurţi, informaţia pe care o conţin se pierde, iar celulele nu se mai pot divide.

Oamenii de ştiinţă caută modalităţi de a extinde durata de viaţă a oamenilor şi cred că într-un viitor nu prea îndepărtat speranţa de viaţă s-ar putea dubla.

6. Sărutul

10816192_791144077609712_1442237564_n

Este ciudat, când te gândeşti că schimbul de salivă poate fi considerat romantic. Sărutul le permite oamenilor să-şi utilizeze mirosul şi gustul pentru a se evalua reciproc ca potenţiali parteneri. Respiraţia şi saliva oamenilor conţine semnale chimice care arată starea de sănătate şi, în cazul femeilor, dacă sunt sau nu la ovulaţie – toate mesaje importante din punct de vedere al reproducerii pentru un potenţial partener.

Psihologii consideră că sărutul ajută persoanele să întărească relaţiile afective. Teoria este susţinută de faptul că oxitocina – hormonul care măreşte sentimentele de socializare, dragoste şi încredere – invadează creierul în timpul sărutului pe buze.

7. Râsul

10836125_791144070943046_2081250677_n

Psihologii sunt de părere că râsul este un răspuns pe care-l oferim altor persoane pentru a răspândi emoțiile pozitive, reduce stresul și contribune la coeziunea de grup. Chiar și cimpanzeii sau urangutanii zâmbesc și râd în timpul jocurilor.

8. Clipitul

10833734_791144080943045_90560571_n

O persoană obişnuită clipeşte de 15-20 de ori pe minut. Ochii noştri sunt închişi pentru aproximativ 10% din timpul pe care îl petrecem treji.

Deşi o parte din mişcările de clipire au un scop concret, cel de a lubrifia ochii şi de a-i proteja ocazional de praf şi alte deşeuri, oamenii de ştiinţă afirmă că numărul de clipiri este mult mai mare decât ar fi necesar pentru îndeplinirea acestor funcţii. Aşadar, clipitul este un mister fiziologic. De ce clipim atât de des? închizând ochii pentru o perioadă scurtă de timp ne permite să ne adunăm gândurile şi să ne concentrăm atenţia asupra lumii din jurul nostru.

9. Asumarea riscurilor

10815684_791144097609710_1595159855_n

Asumarea riscurilor poate fi fatală, dovezile pot fi cazurile fatale de sky-diving sau accidentele de alpinism. Dar, totuși, de ce continuăm să riscăm și să ne punem viețile în pericol?

Psihologii spun că asumarea riscurilor rezultă din nevoia noastră de a impresiona potențialii colegi. Bărbații se află într-o concurență intra-sexuală mai aprinsă decât femeile. De aici și explicația de ce bărbații tind să-și asume mai multe riscuri când sunt în grupuri. Deși femeile sunt, în general, împotriva riscurilor, totuși fiecare se străduiește să impresioneze la un moment dat.

10. Suntem îngândurați

527bb797992df10f9c9081da

Indiferent de cât de greu ar fi încercarea de a rămâne concentrați asupra unui lucru pe care-l facem pe parcursul zilei, cum ar fi spălatul dinților sau așteptarea cafelei, mintea noastră nu se poate opri din rătăcire. Cercetătorii demonstrează că noi petrecem 13 la sută din timp ” deconectați” de realitate, în acest timp suntem liberi să plutim și să  ne lăsăm duși de val, lucru benefic pentru creativitate și imaginația noastră.

      Articole recomandate