E drept că nimeni nu știe câtă ață i-a mai rămas pe mosorul vieții, dar cine ne poate împiedica să ne gândim la câte-am vrea să mai ducem la bun sfârșit, înainte de a ne suna ceasul?
Cel puțin, în acest mod, ne-am putea fixa câteva obiective clare, câteva priorități sau proiecte asupra cărora ar trebui să ne concentrăm cât mai curând posibil, pentru a fi cu sufletul împăcat.
Desigur, sună destul de lugubru, să-ți propui să transformi umbra morții într-un nou sistem de propulsie, dar ideea pare să se bucure de mare priză la public, sintetizându-se într-o inițiativă concretă.
Cu doi ani în urmă, Candy Chang, din New Orleans, după ce a pierdut o persoană dragă, s-a gândit să propună un mod neconvențional de înfruntare a unei astfel de experiențe, transformând pereții exteriori ai unei case abandonate din vecinătate, într-o uriașă tablă, pe care oamenii să poată scrie cu creta, ceea ce și-ar dori să ducă la bun sfârșit, înainte de moarte.
În numai 24 de ore, aceasta planșă enormă a fost împestrițată cu proiectele trecătorilor, entuziasmați să dea astfel glas propriilor năzuințe, ca și cum în adâncul inimii, ar fi simțit nevoia să le împărtășească tuturor semenilor lor.
O mulțime de anonimi și-au înscris aspirațiile pe această listă inedită, dând naștere astfel unui uriaș val de entuziasm, vizând o serie întreagă de obiective pe care oamenii și-au propus să le îndeplinească de-a lungul vieții lor, de la visul de a scrie o carte și pâna la dorința de a-și finaliza studiile sau de face înconjurul lumii.
“Înainte de a muri, aș vrea să…” – s-a transformat într-un fenomen care a contagiat cu o viteză uimitoare orașele Americii de Nord, ba chiar a traversat Oceanul, grație mijloacelor media și universului digital, îmbrăcând și straie europene sau asiatice.
Astăzi, astfel de liste pot fi întâlnite în piețe, pe plajă, pe zidurile unor clădiri abandonate, pe stadioane sau chiar pe panourile de protecție care înconjoară șantierele de construcții, devenind un fel de instrument, grație căruia oamenii își amintesc de ceea ce este cu adevărat important în viața lor.
Roxana Iorgulescu