Amintirile neplăcute din arhiva trăirilor personale – acolo unde se acumulează în mod implacabil, bune şi rele deopotrivă, sub forma unui bagaj intim, cu neputinţă de modificat, ne pot copleşi uneori.
Cu toţii înmagazinăm de-a lungul vieţii, experienţe mai mult sau mai puţin salutare, care-şi pun amprenta pe propriul comportament, pe propriile acţiuni, într-un mod unic, irepetibil.
Memoria, atunci când nu ne joacă feste, se poate demonstra prieten sau inamic, în funcţie de ceea ce ne readuce pe retină şi de efectele pe care aceste amintiri le prezintă asupra modului nostru de a fi, asupra deciziilor care ne pot afecta viitorul.
O amintire placută poate constitui un sprijin, un motiv de încântare, o undă parfumată ale unor trăiri pozitive din trecut, care răzbesc până în momentul actual, cu o prospeţime nebănuită.
Dar o amintire neplacută ce efecte are? Ca să nu mai vorbim de înlanţuirea mai multor amintiri neplăcute, care ne apasă umerii mai mult decat putem duce uneori, transformându-se într-un straniu soi de coşmar, cu neputinţă de evitat?
Aceasta este o întrebare la care specialiştii ne recomandă să formulăm singuri un răspuns, înainte să nu fie prea târziu: chinuiţi vreme îndelungată de astfel de gânduri negre, ancorate undeva, în tărâmul experienţelor neplăcute de odinioară, riscăm să ne compromitem prezentul şi viitorul.
O concentrare exagerată asupra trecutului, poate conduce la instalarea unor stări de depresie grave sau la alte forme de stres psihologic, cu consecinţe sumbre la nivel comportamental.
Soluţii radicale versus strategii blânde
Există oameni de ştiinta care susţin teoria aplicării metodelor radicale, pentru ştergerea definitivă din memorie a amintirilor neplăcute, prin proceduri electroconvulsive (ECT), recomandându-le mai cu seamă, în cazurile grave, cum ar fi de pildă, cele ale soldaţilor întorşi la vatră cu amintiri traumatizante de pe urma experienţelor de război, care nu le dau pace cu niciun chip.
O situaţie similară este considerată cea a victimelor abuzurilor în copilarie sau a unor experienţe cutremurătoare din cursul vieţii, precum violul, supravieţuirea în urma unor catastrofe, incendii sau accidente, care pot întipări în memorie, amintiri extrem de dureroase.
ECT este însă o metodă destul de controversată şi se aplică numai sub anestezie generală, aşadar prezintă o serie de aspecte destul de neplacute, deşi garantează rezultate incontestabile.
Pe de altă parte, adepţii strategiilor mai blânde – dar de lungă durată – insistă asupra faptului că amintirile neplăcute sunt parte din noi, aşadar e indicat să le acceptăm, să le analizăm în detaliu, până ce stoarcem ultima picătură de vlagă din ele, pentru ca, într-o fază succesivă, să ne putem detaşa de ele, concentrându-ne pe prezent şi pe viitor.
Desigur, teoria e teorie, iar practica se poate demonstra cât se poate de anevoioasă în acest context, dar merită încercat, atunci când suferinţele trecutului tind să ne înnabuşe clipa prezentă, împiedicându-ne să ne bucurăm de viaţă.
Vezi şi: „10 trucuri pentru îmbunătăţirea memoriei”
