Trăim într-o societate dirijată de timp. Ne stabilim greșit prioritățile și mereu suntem în goana după idealuri, uitând, de fapt, că ce e mai scump și mai frumos se află chiar sub ochii noștri.
Desfăcând larg aripile, ne avântăm în lumea mare și uităm adesea că undeva o doare inima, își face griji și ne așteaptă acasă… MAMA!
Nimic nu e veșnic și va veni o zi când toate aceste ,, lucruri importante” de acum, care te împiedică să o vizitezi sau măcar să o suni, îți vor părea banalități, dar din păcate va fi deja prea târziu…
Lasă tot ce faci acum! DA! Chiar acum! și, cel puțin, sun-o sau scrie-i. Îți va lua câteva minute, dar ea va fi fericită tot restul zilei.
Poezia ,,Tovarăș institut” de Petru Zadnipru, recitată atât de frumos de Angela Gonța, te va stimula neapărat să faci asta.
