Moldova numai cronologic se află în sec. XXI. Societatea sa încă frămîntă glodul social al Evului Mediu.
Societatea moldovenească este organizată nu în bază democratică. Nici măcar în bază de clase. Unitatea socială fundamentală a sa este CLANUL.
DEX-ul explică acest termen ca ” o comunitate gentilică caracteristică comunei primitive, formată din oameni legați prin relații de rudenie și de limbă”.
Clanurile moldoveneşti sunt formate în baza de profesie. Profesia poate fi aleasă dar asta asta nu înseamnă automat faci parte din clan. Doar atunci cînd obţii autoritate/funcţie/bani/relaţii poţi deveni o verigă a clanului.
Clanurile moldoveneşti deţin puterea, banii, funcţiile în administraţie şi în stat, resursele naturale, legea. Ele se află într-o luptă permanentă conform principiului “каждый за себя” dar uneori se aliază împotriva unui clan mai puternic. Ele nu au o conducere concretă: un lider sau un organ colegial. Dar există cei mai puternici la un moment dat care fac jocul dar pot fi oricînd înlocuiţi.
Caracteristica de bază: interesele de clan, simţul umărului tovarăşului, lucrul în grup. Coeziunea clanurilor este puternică dar de scurtă durată. Scop de bază: îmbogăţirea, puterea, securitate apersonală. Exemplu în lumea animală: hienele.
Principalele clanuri moldoveneşti:
JURIŞTII. Recent au demonstrat că sunt cel mai puternic clan din Moldova. Unul dintre cei trei piloni putrezi ai statului. Judecători, avocaţi, procurori, notari, executori judecătoreşti. Instrumentul de lucru – interpretarea legii după bunul plac. Se pot infiltra în clanul politicienilor sau afaceriştilor dar rămîn fideli clanului. Au stat la baza acestui stat şi l-au plămădit aşa cum le-a convenit. Pot judeca o femeie la 6 ani de închisoare pentru un sac de cartofi. Pot elibera din închisoare criminali. Pot anula, spuspeda, interzice. Pot interveni în politică, economie, cultură… Pot orice. Ei fac legea. Ei o desfac.
POLITICIENII. Al doilea clan după putere. Clan artificial creat din reprezentanţi ai celorlalte clanuri. Al doilea pilon putred al statului. Se organizează în partide diferite ca formă şi culoare dar rămîn fideli clanului. Au stat la baza acestui stat şi i-au transmis moştenirea PCUS. Deşi deţin puterea politică nu au putere reală, fiind mereu încoţiţi de celelalte clanuri. Scopul şi mobilul – obţinerea puterii în stat pentru beneficiile personale. Instrumentul de lucru – minciuna. Deşi mimează lupta dintre partide se întîlnesc în secret în lojele de tip saune şi coordonează activitatea politică.
CLERUL. Primul clan după influienţă. Au o putere latentă pe care încă nu o valorifică. Sunt organizaţi ierarhic, într-o Corporaţie economico-religioasă eliberată de impozite. Este o pîrghie de joc geopolitic supus Moskovei. Deţin o rezervă financiară şi economică imensă. Au cele mai stricte regulamente de funcţionare internă, comparabile doar cu cele ale clanului poliţiştilor. Greu de intrat, şi mai greu de ieşit din clan. Scopul – menţinerea influienţei Corporaţiei pentru beneficiile proprii. Intrumentul de lucru – religia. Foarte reticenţi la orice fel de schimbare şi liberalizare. Pot influienţa politicienii prin manipularea maselor şi şantaj politic.
POLIŢIŞTII. Un clan foarte influent, numiţi în popor “menţi”. Cîinii de pază ai sistemului ordinii publice. Clan care deţine monopol asupra aplicării forţei. Sunt utilizaţi de politicieni şi jurişti pe rol de executori, torţionari, vîrf de lance către cetăţeni. Respectiv sunt cei mai puţin agreaţi de cetăţeni. Au o rigidă supunere ierarhică un puternic simţ al tovărăşiei. Formează o reţea omniprezentă şi plenipotenţiară în localităţi, pe dumuri şi la hotare. Scopul – slujirea şi apărarea sistemului. Instrumentul de lucru – forţa.
FUNCŢIONARII PUBLICI. Un clan numeros apărut din necesitatea administrării aparatului statului. Al treilea pilon putred al statului. Mulţi din acest clan fac parte şi din clanul politicienilor sau al juriştilor. Formează un clan aparte pentru că administrează şi gestionează toate resursele în acest stat şi sunt infiltraţi în toate sferele de viaţă. Au atît influienţă la nivel central cît şi la nivel local. În cadrul acestei “gestionări” îşi asumă tot ce curge printre degete. Scopul – administrarea bunului public pentru binele personal. Instrumentul de lucru – autoriatea publică.
CRIMINALII. Cel mai underground clan. Oficial este scos în ilegalitate dar este util şi necesar celorlalte clanuri pentru îndeplinirea lucrului murdar (omoruri, intimidări, şantaj, tranzacţii ilegale). Astfel, are lagături puternice cu toate celelalte clanuri şi nu ezită să le folosească. Scopul – supravieţuirea şi îmbogăţirea. Instrumentul de lucru – frica şi ilegalitatea.
Mai sunt diferite subclanuri şi găşti mai mici dar ele au o pondere şi o influienţă mult mai mică.
Restul locuitorilor acestui stat formează masa sură de muncitori şi plătitori de impozite care crează bunuri, servicii şi plusvaloare reală. Ei fac tentative de a se grupa (ONG-uri, Asociaţii, Sindicate) dar sunt prea mulţi şi prea dezorganizaţi pentru a influienţa cumva clanurile mari. Se lasă uşor amăgiţi de politicieni, cler, funcţionari publici. Se lasă intimidaţi de poliţişti, criminali şi jurişti. Sau pur şi simplu sun indiferenţi.
****
Existenţa clanurilor nu înseamnă deloc că toţi cei care practică aceste profesii fac parte din clanul respectiv şi se încadrează în caracteristicile clanului. Dar ei degeaba se vor lamenta în urma acestui articol. Ei poartă o vină mult mai mare decît ceilalţi pentru că ştiu, văd, dar tac.
Jocul Clanurilor determină dezvoltarea şi viitorul acestui stat. Noi avem de ales între a privi acest joc dintr-o parte, a intra într-un clan sau altul şi a face parte din joc, sau a pune capăt acestor jocuri. Moldova are de unde alege. Totuşi e sec. XXI afară.
