Oamenii de știință din Islanda au încheiat cu succes un experiment prin care au reușit să capteze energie direct din interiorul vulcanilor.
În 2009, cercetătorii islandezi au făcut o descoperire uimitoare. Au găsit un rezervor subteran de apă cu o temperatură atât de ridicată, încât oamenii de știință au considerat că aceasta se află într-o altă stare a materiei, pe lângă cea lichidă, solidă și gazoasă.
Această apă super încinsă, denumită “supercritică” se află undeva la granița dintre lichid și gaz și există doar în anumite condiții de temepratură și presiune. Cercetătorii o pot genera în laborator, dar nimeni nu știa până atunci că apa se găsește în această formă și în natura. Oamenii de știință au concluzionat atunci că apa ajunge la acest nivel de temperatura doar în adâncurile pământului, aproape de centrul de foc al vulcanilor, informează incont.ro.
Aceasta poate fi decoperirea care ar putea schimba lumea, pentru ca din apa “supercritică” ar putea fi extrasă de zeci de ori mai multa energie decât din apa înfierbântată clasic. Punerea în aplicare a proiectului s-a dovedit însă mai dificila decât se estimase inițial. Pentru a scoate apa “supercritică” la suprafata, exploratorii trebuiau să foreze în interiorul vulcanului, lucru extrem de periculos, care a dus la sistarea lucrărilor doar dupa 2,1 km. de săpături în adâncul pământului, din cei 4,5 km. propuși înainte să ajungă la apa „supercritică”.
Dupa doi ani de la sistarea lucrărilor, groapa colectase apă care avea o temperatura de 450 de grade (record mondial). Acest lucru a fost posibil datorită fracturării rocilor și a pătrunderii căldurii emanate de magma din adâncul pamântului.
Chiar dacă temperatura de 450 de grade nu este suficientă pentru ca apa să fie “supercritică”, tot conține o cantitate enormă de energie care ar putea fi folosită. În consecință, inginerii estimează că o pot folosi pentru a crea centrale care sa genereze 36 de megawați de electricitate. Este de 20 de ori mai puțin decât produce o centrală clasică pe cărbuni, dar energia geotermală poate fi obținută fără niciun cost suplimentar și nu produce nici emisii de carbon.
Daca această metodă va fi folosită la scara mare, se estimează ca Islanda ar putea deveni, până la urmă, centrala energetica a întregii Europe. Și, spre deosebire de energia solară și de cea eoliana, clocotul din adâncurile pământului nu se oprește niciodată.