„Muligambia m-a schimbat” – confesiunile lui Maniak

maniak Mulți îl urăsc, mulți îl iubesc, dar toți îl respectă. Este vorba despre cel mai controversat personaj al spațiului virtual moldovenesc – Maniak, administratorul și autorul blogului Muligambia.com

Deși după 5 ani de activitate identitatea acestuia rămâne necunoscută, Yupi.md a reușit să-i „rupă” niște confesiuni acestuia, în cadrul unui interviu exclusiv:

-Nume?
-Mocanu

-Prenume?
-Anton

-Sex?
-Regulat

-Vârsta?
-20

-Naționalitate?
-Română, de curând

-Țara de reședință
-România, de curând

-Studii?
-Economie și drept comercial

-Religie?
-Agnostic

-Stare civilă?
-Liberă la mare

-Virtutea cea mai mare?
-Nu trec pe roșu. Niciodată.

-Complexul cel mai mare?
-Nu accept să fiu locul doi.

-Fobia cea mai mare?
-Am două mari și bune: Insectele și accidentele rutiere

-Visul cel mai mare?
-Să pot vizita Republica Moldova fără să fiu ridicat de la vamă de procuratură.

-Eșecul cel mai mare?
-Pierderea controlului asupra direcției Muligambiei. În mod repetat.

-Mâncarea preferată?
-ChilliCheeseburger de la Burger King

-MGB – obligațiune sau plăcere?
-A început ca o plăcere, acum nu mai știu ce este.

-Comentariile de pe MGB – înjosire sau critică constructivă ?
-Niciodată nu s-a urmărit înjosirea persoanelor. E doar o palmă, o trezire la realitate.

Dacă MGB ar fi un proiect comercial, ce salariu ar trebui să aibă un autor care face munca ta ?
-Probabil aș achita în funcție de articole. Aș împărți frățește toți banii care sunt câștigați.

-Maniak – personaj virtual, idol, persoană non grata?
-Un nimeni celebru.

-Te-ai folosit vreodată de statutul de admin MGB pentru a obține ceva?
-Sex și parolă de la wi-fi.

-Mama știe de rolul tău în proiectul MGB ? Dacă ar ști – ce ar zice ? Ai putea să-i prezinți acest site ?
-Toată familia știe deja. E greu să ții un asemenea secret mult timp, mai ales când ai de oferit multe explicații de ce nu-i poți vizita de sărbători. Unii membri ai familiei sunt fani, alții s-au plictisit deja de conceptul ăsta. Ei consideră că prostia nu poate fi anihilată în Moldova. Eu încă mai sper.

-Cum ai reacționa dacă ai fi în pielea celor care apar pe site ?
-Dacă sincer, nu aș face spume la gură. Probabil primul lucru care l-aș face ar fi să citesc comentariile să văd de ce am ajuns. Apoi aș șterge fotografiile în cauză și aș ruga administrația să elimine postul deoarece mi-am învățat lecția.

-Unele „vedete” ale site`ului te roagă frumos să le scoți pozele. Insistențele acestor persoane te fac să te simți superior și puternic ? Ce sentimente îți stârnesc rugămințile lor ?
-Se întâmplă rar să fiu rugat frumos să șterg postul cu pricina. De obicei „victimele” mi se adresează într-un mod vulgar, ironic și superior, de parcă ei mi-ar face o favoare dacă șterg postul de pe site. Cele care nu o fac în felul acesta sunt răsplătite cu un „Pozele șterse. O zi bună în continuare. Pa, pa.

-Cât va mai dura acest proiect ?
-Habar n-am. Aș vrea să spun că nu depinde de mine, dar știm cu toții că depinde de mine. Cel mai tare mi-aș dori să găsesc resursele necesare să-l pot transforma într-o comunitate, unde fiecare vizitator ar putea posta material iar pe pagina principală să apară doar cele mai bune articole. Cu premii, cu ceva distractiv. Dar din păcate nu am susținerea financiară și nici vreo idee cum naiba aș putea obține asta.

-Putem vorbi despre un timp când vei fi prea matur pentru un astfel de site și public ?
-Nu cred că ține de maturitate. Maturitatea doar îmi oferă un alt punct de vedere când critic unele imagini. De exemplu nu mă mai uit la toate copilele de 15 ani ce se dezbracă ca la niște „tipe bune” cum o făceam la 16 ani. Acum le privesc ca pe niște surori mai mici, aproape fiice și comentariile devin mult mai drastice.

-Ai fani ? Și-au manifestat cumva admirația ? Dacă da, care a fost cel mai impresionant gest ?
-Nu cred că am fani. Fanatismul presupune anumite acțiuni. Presupune o anumită gândire, presupune o identitate comună, un scop, o viziune. Din miile de vizitatori, nu cred că mai mult de 10 ar ridica un deget la rugămintea mea. Unii vizitatori își manifestă admirația prin mesaje sau e-mailuri de încurajare. Înseamnă mult pentru mine. Cel mai impresionant gest? Nu-mi vine nimic în minte. Trist, știu.

-Cum arată țara Muligambia, desinația finală a prostiei ? În ce țară europeană un proiect cu aceeași idee s-ar bucura de succes ? De ce ?
-În multe țări europene există site-uri precum Muligambia și cam toate se bucură atât de succes cât și de susținere comercială din partea comunității. Numai la noi fiecare e pe cont propriu. Ne mâncăm între noi, că așa sunt moldovenii. Țara Muligambia este oribilă. N-aș trăi în ea.

-Unde și cum te vezi peste 5 ani ?
-Peste 5 ani mă văd prin Statele Unite, Marea Britanie sau Canada. Mă văd fericit, dar nu tare. Așa, pe un 7. Aș vrea să mă întorc acasă dar probabil că nu o voi mai face niciodată. Aștept să revină la conducere comuniștii, poate următorul val de procurori vor cere mai puțină mită pentru închiderea unui dosar bazat pe nimic.

-Consideri că anii petrecuți pe paginile MGB te-au plafonat ca și personalitate, împiedicându-te să vezi/faci ceva mai bun ?
-Muligambia m-a schimbat, asta o pot spune la sigur. A adus mulți oameni în viața mea care acum înseamnă mult pentru mine și părerea cărora am învățat s-o admir. Cred că fără existența Muligambiei n-aș fi atins unele lucruri și n-aș fi participat la unele proiecte la care am avut prilejul s-o fac.

-Cum se face că deși proprietarii site`ului s-au schimbat de câteva ori, tu ai rămas mereu admin, indiferent de persoana care a deținut acest site ?
-Cum se face că dacă schimbi vopseaua de pe mașină sau scaunele, motorul rămâne același?

-Care este dorința ta sinceră legată de moldoveni ?
-Să-și iubească țara.

      Articole recomandate