Moldova. Aici se poate să mergi pe gaz, da pe gazon e interzis.
Moldova. Veniţi, pentru că ai noştri deja au plecat!
După inscripţiile de pe tricourilor copiilor de la grădiniţă aflăm în ce ţară lucrează părinţii acestor copii.
Aici, la oraş, umblăm cu toţii cel mai des în negru şi gri şi îi lăsăm pe bătrânii noştri de la sate să poarte straie colorate – roşii, portocalii, verzi – de la second hand.
Moldova. Doar aici roşiile verzi pot fi galbene. În borcane cu capace filetate.
Capacele. În Moldova unii le strâng, alţii lucrează de le sar. Inclusiv pe strada Munceşti – cea mai lungă stradă din Europa, lungă ca un sărut.
Noroc de cerul care este aici uneori mai frumos decât fundal pentru un desktop de Windows.
Aici, în Moldova, indexarea site-urilor se face mai repede decât indexarea pensiilor…
Dar ce frumoasă era Moldova copilăriei mele atunci când Felicia era încă nume de fată, nu de farmacie, iar Ionel încă mai era colegul meu de bancă, dar deja începea să devină costum.
Înainte traiul era trai, acum a rămas doar o încercare – try…
Un articol de Igor Guzun. Mai multe din seria Asta e Moldova! pe aiciscriu.eu
