Poate din informare insuficentă sau, invers, din prea multă informare, din dorința de a menține silueta sau de a elimina surplusul de kilograme ori pur și simplu din lipsa de timp, foarte multe persoane fac erori alimentare cu urmări destul de neplăcute, vizibile în special asupra siluetei.
„Cea mai frecventă greșeală este faptul că nu mâncăm”
„Nu mâncăm micul dejun, nu luăm prânzul, iar atunci când venim seara de la serviciu avem o foame de lup și înfulecăm absolut orice găsim în frigider”, a tras Laur un semnal de alarmă. Obligatoriu trebuie să mâncăm cinci mese pe zi, la un interval de 2–3 ore, împărțite în trei mese principale și două gustări.
O altă greșeală foarte nocivă atât pentru siluetă, dar mai ales pentru sănătatea întregului organism este înlocuirea mesei de prânz cu o chiflă, un croissant, un hambuger etc. Din contră, este bine să mâncăm o ciorbă sau, dacă suntem la birou și nu avem această posibilitate, putem apela la supele instant, care provoacă o stare de satietate de lungă duratăa cu un aport minim de calori, a precizat ea.
NU dietelor drastice!
„În momentul în care noi ținem un regim strict, o dietă, organismul suferă, întrucât nu primește cantitatea necesară de vitamine și minerale și devenim apatici, fără vlagă. Cel mai corect ar fi să mâncăm și mâncând slăbim!”, explică medicul.
O recomandare importantă este să ne alimentăm corect, consumând alimente care se combină între ele. De pildă, nu este bine să consumăm cartofi cu carne (carbohidtrați cu proteine), ci separat, fiecare, cu salate sau diverse alte legume crude ori fierte. O variantă sănătoasă este să alegem paste cu legume, dar nicidecum paste cu carne.
Se recomandă consumul de ulei nerafinat sau filtrat, pentru că, în această formă, conține acizi grași nesaturați, care sunt benefici pentru organism și îi atribuie o stare de bine. Desigur, cea mai bună alegere este uleiul de măsline.
În ce privește consumul de dulciuri, se recomandă consumarea în cantități raționale și evitarea lor în a doua parte a zilei. De pildă, dimineata este bine să consumăm o bucățică de ciocolată neagră. Aceeași recomandare este valabilă și pentru fructele foarte dulci, cum ar fi bananele sau strugurii.
Aflat în compoziția unor condimente, glutamatul de sodiu este un aminoacid care intră în componența proteinelor și se găsește în alge marine, carne de pește, legume (sfeclă și ciuperci). Doza zilnică recomandată de specialiști este de nouă grame, o doză care ajută la formarea hormonului glucation (în colon), responsabil de asigurarea imunității organismului.
Potrivit statisticilor medicinale, în corpul uman se formează zilnic 50 de grame de glutamat de sodiu. Totuși, nu există o metodă practică de diferențiere a glutamatului de sodiu natural de cel sintetic, doar prin studierea ambalajelor alimentelor cumpărate din magazin (identificat prin codul E621).
Doctorul susține că oamenii se expun la un real pericol pentru sănătatea lor prin consumul glutamatului sintetizat prin intermediul unor produse ieftine, precum chips-urile, mâncărurile de tip fast-food (maioneză și ketchup) sau diverse mezeluri. Principalul pericol al consumului de glutamat de sodiu sintetizat constă în crearea unei dependențe față de anumite alimente care, în timp, poate duce la cancer intestinal.
