Tinerii moldoveni sunt din ce în ce mai interesaţi de posibilitatea obţinerii unui loc de muncă imediat sau cât mai curând după gimnaziu, în detrimentul variantei studiilor complexe, de lungă durată.
Cel puţin aşa rezultă din statisticile întocmite de specialiştii Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport a municipiului Chişinău, potrivit declaraţiilor oficiale ale şefei acestei instituţii, Tatiana Negnibeda-Tverdohleb, citată de IPN.
Nu puţini sunt însă cei ce ar dori să-şi continue studiile, urmând cursurile unui liceu şi apoi ale unei instituţii de învăţământ superior, dar perspectiva unei facultăţi costisitoare, care durează mult şi nu garantează un post în câmpul muncii la sfârşitul perioadei de studiu, diminuează serios entuziasmul generaţiilor tinere.
Colegiile şi şcolile profesionale, care oferă pregatire de bază într-un domeniu în care se învaţă o meserie, sau chiar se oferă orientare specifică spre o anumită calificare, într-un domeniu profesional bine determinat, par să fie mult mai tentante şi mai promiţătoare decât studiile îndelungate.
„Se observă o mare parte a absolvenţilor de gimnazii spre alte instituţii de învăţământ şi mai puţin spre liceu. Acesta se întâmplă şi din cauza mai multor propuneri parvenite de la instituţii de învăţământ din România, dar şi din cauza majorării locurilor cu finanţare de la buget la şcolile profesionale, şi chiar la colegii”, a declarat funcţionarul Direcţiei.
Regulamentul de admitere la studii prevede ca dosarele depuse la instituţiile de învăţământ post-gimnazial, să fie înregistrate pe categorii şi forme de învăţământ, în cadrul unei situaţii întocmite la data de 15 august, dar informaţiile acumulate până în prezent, sunt deja cât se poate de grăitoare:
„Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, după prima etapă de admitere, la cele 42 de colegii din ţară au fost depuse peste 11.800 de cereri. Pentru cele peste 1.100 de locuri neacoperite după prima etapă de admitere (711 în bază de studii gimnaziale şi 391 în bază de studii liceale), este organizat un concurs repetat în perioada 4-8 august. Cele mai multe locuri bugetare în colegii au fost acordate pentru absolvenţii de gimnazii, acestora revenindu-le 3910 locuri (sau 82,7% din total)”, precizează sursa.
Rezultatele de la Bac – un alt motiv de descurajare
Noile generaţii sunt descurajate în acelaşi timp şi de rezultatele dezamăgitoare obţinute la examenele de bacalaureat, de către proaspeţii absolvenţi, după cum a afirmat şefa instituţiei chişinăuene.
Mai nou, Agenţia de Asigurare a Calitătii, a anunţat la rândul său, că intenţionează să introducă în cadrul examenului de bacalaureat şi unele probe orale, care implică o pregătire mai intensă, în special la limbile străine, după cum a declarat Anatol Topală, directorul instituţiei.
Este vorba despre o masură care urmează să fie introdusă peste circa doi ani, cu scopul de a elimina tentativele de copiere ale elevilor.
„De asemenea, au fost introduse prevederi noi şi în metodologia sesiunii de bacalaureat, astfel încât elevului care fraudează examenul, i se anulează toate probele şi el le poate susţine din nou doar peste un an. Aceste două măsuri i-au demotivat pe elevi să trişeze şi au făcut ca notele să fie mai obiective”, a explicat directorul agenţiei.
