Povestea Marinei Abramović cu Ulay a facut inconjurul internetului cu ceva timp in urma, insa, amintindu-ne de ea, ne-am gandit ca ar fi frumos s-o impartasim cu voi. Relatia celor doi artisti ne-a emotionat, ne-a impresionat si intristat foarte tare si o consideram un exemplu de iubire traita celula cu celula, pana la epuizare.
Insa, modul in care au ales sa traiasca impreuna si cel in care au decis sa puna punct sunt de domeniul fantasticului, aproape, iar importanta acestora creste in intensitate pe masura ce realizam ca sunt reale si autentice.
Marina Abramović este o artista originara din Serbia, stabilita in New York, ce si-a inceput cariera la inceputul anilor ’70. Arta pe care o face exploreaza relatia dintre artist si public si le exploateaza acestora limitele fizice si psihice.
Inceputurile
In anul 1976, ea l-a intalnit pe artistul german Uwe Laysiepen, Ulay, la Amsterdam: „Am fost invitata la televiziunea din Amsterdam in cadrul unui program despre body art. Am fost printre primele femei din Europa de Est care au facut body art, asa ca, intr-un fel, eram privita ca prima femeie care a calatorit pe Luna.
Am ajuns acolo de ziua mea si imi amintesc foarte bine ca bunica mea mi-a spus odata ca tot ceea ce primesti de ziua ta este important. Este ca destinul. Iar prima persoana pe care am intalnit-o a fost Ulay. In aceeasi seara ne-am indragostit cu adevarat. A fost cu adevarat o etapa foarte importanta din viata mea. Care a durat 12 ani.”
Arta prin intermediul relatiei
Marina si Ulay au inceput sa lucreze impreuna si se identificau pentru restul oamenilor ca un „singur corp cu doua capete” – se imbracau si se comportau precum gemenii, iar astfel, si-au creat o relatie bazata pe incredere absoluta.
Noua ni se pare absolut fascinant forta pe care au avut-o si cum au reusit sa-si nege aproape total dorintele individuale si sa gandeasca ca un tot unitar.
Ba mai mult, este aproape extrem de rar ca doi oameni cu aceleasi conceptii si valori sa se gaseasca, sa lucreze impreuna si sa aiba o relatie de iubire. Au facut o serie de spectacole impresionante prin care lasau publicul sa interactioneze cu ei.
In Relation in Space, in 1976, cei doi au alergat goi unul spre celalalt, timp de o ora, ciocnindu-se cu viteza din ce in ce mai mare. La un an dupa, a urmat spectacolul Relation in Time in care si-au legat parul unul de celalalt si au stat spate in spate, timp de 16 ore, doar ei si personalul galeriei. Abia dupa cele 16 ore, cand erau foarte aproape de epuizare, ei au lasat publicul sa intre pentru a vedea cum pot folosi energia de la acestia pentru a-si forta limitele.
Un alt show cu adevarat ciudat l-au realizat in 1977, in cadrul unui festival organizat de Muzeul din Bologna – Imponderabilia.„Am decis sa reconstruim intrarea principala si ne-am asezat in prag, complet dezbracati, astfel incat publicul venit sa vada spectacolul sa fie nevoit sa aleaga de care dintre noi se va sterge cu fata”, a povestit Marina.
In Breathing In/Breathing Out cei doi si-au limit gurile si au respirat unul prin intermediul celuilalt, pana cand, dupa 17 minute, au lesinat, plamanii lor fiind plini cu dioxid de carbon.
Si ca sa-si demonstreze increderea totala pe care o aveau unul in celalalt, in 1980, in Rest Energy, cu greutatea corpurilor lor tineau o sageata indreptata spre inima Marinei, dar si microfoane atasate in dreptul corpului prin care-si putea auzi bataile inimii accelerate.
Sfarsitul iubirii
Oricat de frumos si intens ar parea, o astfel de iubire pasionala si dedicata s-a consumat de la sine, iar in 1988, Marina si Ulayau hotarat sa-si termine relatia. Insa, modul prin care au ales sa faca asta a atras atentia in lumea artistica. Pentru ca timp de12 ani au impartit absolut totul, modul prin care au hotarat sa-si incheie relatia a fost o calatorie spirituala la Marele Zid Chinezesc.
Fiecare a pornit pe acest drum dintr-un capat, si, dupa 3 luni de mers pe jos, s-au intalnit la mijloc unde si-au spus adio.„Drumul a devenit o drama personala. Ulay a pornit de la desertul Gobi, iar eu de la Marea Galbena. Dupa ce fiecare dintre noi am mers 2500 de kilometri, ne-am intalnit la mijloc pentru a ne spune adio. Aveam nevoie de aceasta incheiere, dupa ce am mers aceasta distanta unul spre celalalt. E foarte uman si dramatic, intr-un fel, asemanator cu finalul unui film…In final esti complet singur, indiferent ce ai face”, a explicat artista.
Acesti doi artisti au trait o legatura si o poveste ce depaseste limitele perceptiei comune umane si care in niciun caz nu este adresata scepticilor si celor incapabili sa empatizeze cu destinul lor.
Revederea
In 2010, la MoMa din New York, in cadrul spectacolului The Artist is present, Marina dedica un moment de tacere, incarcat de emotie, strainilor care se asezau in fata ei, pe un scaun. La un moment dat, dupa 22 de ani in care nu se mai vazusera, Ulay s-a asezat in fata ei, iar reactia intensa pe care artista a avut-o este complicat de descris in cuvinte.
Cei doi comunica din priviri, iar ceea ce putem noi intelege este ca dupa atata timp, el tot la ea s-a intors. Povestea Marinei cu Ulay va ramane in istoria iubirilor moderne cu destine tragice, ce va soca si va impresiona cu aceeasi intensitate si peste multi ani de acum in colo.
