Timpurile când sacoșele de plastic erau spălate și folosite de mai multe ori au trecut sau sunt practicate restrâns și mai mult la țară. În oraș, toate produsele sunt ambalate și oferite generos în cel puțin o pungă.
Unii le folosesc pentru a stoca deșeurile menajere. Alții le aruncă la coș imediat ce au ajuns acasă. Alții au grijă să ajungă în containerul de masă plastică, destinat reciclării. Până la urmă, toate ajung la gunoi. Dar e suficientă o adiere de vânt ca să fie împrăștiate prin curți de blocuri, străzi, drumuri sau câmpuri — un cadru obișnuit pentru majoritatea dintre noi.
Potrivit Mangenta Consulting, una dintre soluțiile propuse pentru reducerea numărului pungilor de plastic este utilizarea plaselor din pânză — o practică obișnuită peste hotare, ce pare a fi și funcțională. Prețul este unul simbolic și chiar dacă pungile de plastic nu au fost scoase din stoc, cumpărătorii aleg să nu-și pună produsele în ele sau aplează la ele mai rar.
Sondajul Magenta arată că și cumpărătorii de la noi, circa 80% din respondenți, ar fi dispuși să-și cumpere plase textile. Inițiativa de a le oferi ar trebui să vină din partea magazinelor sau a producătorilor de plase. Prețul pe care sunt gata să-l plătească este de la 10 până la 14 lei. Tot atâția ar participa la o campanie din partea supermarketurilor de genul “Aduceți 30 de sacoșe de plastic și primiți în schimb una de pânză”.
Cu toate acestea, dacă ar fi să aleagă, respondenții la sondaj, ar prefera să fie deserviți în pungi de hârtie. Dar nu în privința produselor alimentare, ci într-o măsură mai mare pentru cosmetice, haine și încălțăminte. Tot ce ține de mâncare sunt de acord să le fie oferit în pungi de plastic biodegradabile. Aceasta în condițiile în care 56% consideră că problema pungilor de plastic constă în faptul că ele sunt greu degradabile — într-adevăr, durează circa 30 de ani.
