„Pentru prima dată în viața mea, am realizat ceva mai mare decât mine, cu mult mai mare. Am colindat munții Himalaya de unul singur, fără ghid sau însoțitor.
Șapte zile de urcat și coborât munții, câte 8 ore în fiecare zi, au scos tot binele și răul din mine. Zi de zi, mi-am depășit limitele, atât la nivel fizic, cât și psihologic, și am avut o revelație. Am realizat în ce constă viața.
Aici sunt 7 lecții pe care le-am învățat de-a lungul traseului meu:
1. Mișcă-te înainte. Este singura alegere logică
Cucerirea munților Himalaya nu se rezumă doar la urcarea în trepte a acestora. Peisajul a constat din multe dealuri și văi abrupte. Iar coborârea este la fel de grea ca și întoarcerea înapoi în tabără. Astfel, indiferent de cât de obosit ai fi sau pe punctul de a renunța, aflându-te în mijlocul expediției, unicul lucru logic pe care poți să-l faci este sa mergi mai departe.
În scopul de a crește ca persoană, trebuie să avansezi, indiferent de viteza pe care o ai. Întoarcerea în trecut este imposibilă în viață, iar dacă stai pe loc înseamnă că accepți să-ți petreci viața făcând nimic. În împrejurările în care m-am aflat, poți sta pe loc până în momentul în care nu vrei să fii devorat de către animale odată cu lăsarea întunericului. Chiar dacă te miști încet, ești mult mai aproape decât dacă stai pe loc. Trebuie să mergi mai departe.
2. Optimismul este CHEIA SUCCESULUI
După cum am menționat mai devreme, în aventura mea nu au lipsit scările abrupte și mișcările în zigzag de-a lungul munților, iar de fiecare dată când crezi că ajungi la capăt, realizezi că în fața ta se înalță încă un munte. Luam acest lucru ca pe un avantaj și îmi mințeam creierul, spunând ca următoarea oprire este acolo sus. Chiar dacă de multe ori nu s-a întâmplat așa, acest lucru m-a ajutat să ajung într-un sfârșit în satul Chhomrong, la vârful muntelui, pentru a mă odihni.
Continuă să-ți păcălești creierul, spunându-i că după orizont te așteaptă ceva măreț și într-un final îți vei atinge obiectivele. Dacă ești la început, nu contează cât de rea va deveni ziua ta, amintește-ți că ceva important te așteaptă la orizont. Fie vei învăța din eșecurile tale și vei crea porniri și mai bune, fie vei câștiga potul cel mare și vei fi capabil de a înainta.
3. Oricât de repede sau încet mergi, vei ajunge la destinație, atâta timp cât ești în mișcare
În timpul aventurii, indiferent de cât de rapid sau lent ești, toată lumea va ajunge în același punct. Am fost de multe ori ultimul din grup, dar mereu am ajuns la destinație, indiferent de cât de greu îmi era acest lucru. Am luat-o încet. Dacă corpul meu devenea epuizat, mă odihneam în timp ce ma bucuram de peisajul minunat, dacă nu, mergeam înaintea lor cu un pas. Atâta timp cât îți atingi țelul, viteza contează mai puțin.
Dacă planifici să călătorești prin lume sau să pornești o afacere, începe să faci acest lucru, chiar dacă este doar un pas mic. Începe să alegi țările pe care vrei să le vizitezi sau începe ați elabora planul afacerii pe hârtie. Trebuie să iei măsuri în privința viselor tale, indiferent de cât de mic este acest detaliu.
4. Cea mai proastă zi nu a venit încă
În prima mea zi, ploua destul de puternic și pentru a ține pasul cu programul pe care mi l-am stabilit, am fost nevoit să acționez chiar și în aceste condiții. Timp de trei ore am mers prin nisip, noroi, în timp ce vântul rece îmi sufla prin oase. Am crezut că va fi cea mai proastă zi. Nu am mai fost niciodată atât de greșit. În a treia zi, a trebuit să urc sute de scări abrupte spre partea de sus a muntelui și să merg în partea de jos pentru a traversa un râu pe un pod suspendat, după care să urc iarăși. În a 4-a zi, aflându-mă la 3000 metri altitudine, îmi venea greu să respir și eram nevoit să mă opresc des pentru a inspira profund, iar pauzele au devenit și mai lungi. Plimbarea care ar fi trebuit să-mi ia două ore, a durat patru.
În momentul în care crezi că ai avut cea mai proastă zi, vei fi surprins când următoarele vor fie și mai grele. Cheia este să nu speri că mâine va fi mai bine sau mai rău. Doar înfruntă problema azi și asta e. Nu-ți complica mintea cu problemele de mâine. Acestea aparțin zilei de mâine.
5. Succesul nu se atinge peste noapte
Urcând munții Himalaya, cei mai mulți oameni vor aștepta cu nerăbdare să vadă munți cu zapadă și cer frumos, dar nu este un lucru comun pentru primele zile ale călătoriei. Vei fi nevoit să mergi prin pădure, iar munții înzăpeziți pe care te așteptai să-i vezi apar abia dupa aproximativ 32 ore de mers.
În viață, când începi să faci un lucru, rezultatul final nu va prinde formă până în momentul în care nu vei investi ore bune ca să-i modelezi conturul. A veni cu ideea nu este de-ajuns. Trebuie să planifici, să-ți murdărești mâinile și să lucrezi pentru a vedea rezultat. Exact ca și cucerirea munților. Nu ajungi în vârf dormind. Urcă scările dacă vrei să atingi culmile.
6. Nimic cu adevărat semnificativ nu este ușor
Mulți dintre prieteni mă întrebau de ce a trebuit să mă supun acestor torturi doar pentru a mă afla în mijlocul munților. Pozele de pe Google Maps sunt mult mai plăcute și mai frumoase decât în realitate. Pentru ei destinația finală are cea mai mare importanță. Mie călătoria îmi modelează destinația. Fără conversațiile pe care le-am avut cu prietenii despre aventură, fără numeroasele accidente (și povestirile comice pe care le-am trăit), fără greutățile prin care am trecut, destinația nu ar fi avut niciodată același farmec.
Exact ca și în viață, banii pe care îi primești de la părinți sunt mai puțin semnificativi decât banii pe care-i câștigi cu sudoarea frunții. Cu cât mai mari sunt greutățile prin care treci, cu atât mai valoroasă este răsplata.
7. Credința este importantă pentru o viață plină de sens
Am călătorit de unul singur un timp. Chiar dacă am întâlnit și am vorbit cu mulți turiști, nimic nu se compară cu relația atât de profundă pe care am avut-o cu oamenii pe care i-am cunoscut în această experiență. Escaladarea scoate la suprafață un sentiment destul de rar al oamenilor, încrederea. Timpul pe care-l petreci cu ei de-a lungul călătoriei, naște încrederea în acești oameni. Iar aceasta crește odată cu trecerea timpului. Deoarece contactul uman este destul de rar în timpul unei astfel de experiențe, oamenii sunt mai sinceri și vorbesc din toată inima. Se încurajează reciproc și sunt amabili unii cu alții, chiar dacă nu-și cunosc numele.
Cel mai bun lucru pe care îl poți oferi oamenilor este încrederea ta. Fii deschis în fața celor pe care îi cunoști și discuțiile pe care le ai o să capete un adevărat sens. Viața trece într-o clipă și de multe ori ne dăm seama de cât de puțini prieteni am avut. Fii mai deschis cu oamenii, lasă o urmă pozitivă în viața lor, iar ei vor face același lucru.
„Trebuie să te pierzi înainte de a fi găsit ” – JEFF RASLEY
Escaladarea munților Himalaya a fost o experiență care mi-a schimbat viața. Odată ce te afli printre munți, realizezi cât de vulnerabil ești. Toate problemele pe care le întâlnești în viață nu au nici o valoare aici. Privești diferit oamenii și modul în care aceștia își soluționează problemele. Îți rezolvi problemele cu puterea munților.
La sfîrșitul zilei, sentimentul de realizare a obiectivului tău ambițios este cea mai mare satisfacție. Ți-ai depășit într-un final limitele care, la rândul, lor îți vor deschide mai multe oportunități în viață. (Kilimanjaro, Everest, te privesc în acest moment!). Totul este posibil acum.”
