575 de ani de la atestarea documentară a Chişinăului

Atestarea documentară a Chişinăului datează din 17 iulie 1436, fiind menţionat printre reperele naturale ale hotarului moşiei lui Oancea Logofătul „…lîngă Bîc, … în dreptul Chişinăului lui Acbaş, la Fîntînă, unde este seliştea tătărească”. Potrivit tradiției, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Măzărachi. În preajma acesteia s-au construit și primele case ale Chișinăului.

Chisinau

Am invatat cu totii multi ani la rand istoria. Dar stie cineva istoria Chisinaului? Cred ca este un lucru elementar pe care ar trebui sa-l cunoasca orice locuitor al capitalei sau cetatean al RM, indiferent de viziunile politice si limba vorbita. Dealtfel,  Chisinaul nu este cel mai prapadit oras din lume si cum este, dar este al nostru!

Chişinăul este unul din puţinele oraşe, al cărui nume n-a suferit nici un fel de schimbare în cursul unui rând de veacuri. Şi în vremea lui Alexandru cel Bun, numele Chişinăului se pronunţa ca şi astăzi. In cele mai multe acte numele lui figurează astfel: Chişinău, în unele Chişnău, formă populară întrebuinţată şi acuma, foarte rar — Cheşeneu, iar în documentele slavoneşti — Cheşenev, Chişenev, Chişinev.
Etimologia cuvântului Chişinău a dat naştere la mai multe teorii. Unii, care căutau să dovedească caracterul slav al Basarabiei, au emis părerea că denumirea Chişinăului provine de la cuvântul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă “buzunar”. Ei explicau originea cuvântului prin faptul că Chişinăul în vechime era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei şi moldoveni, că acest oraş bogat era un fel de “buzunar”. Nu mai puţin ciudată era şi teoria, cum că cuvântulChişinău derivă de la Câşla nouă, adică târla nouă de oi. Susţinătorii acestei teorii pastorale, plecau de la legenda idilică, cum că în prima jumătate a veacului XlX-lea în partea de sus a oraşului, unde astăzi se înalţă liceul real, era o târlă de oi, că mai înainte târla ar fi fost în alt loc — Câşla veche {Câşla —cuvânt tătăresc); în jurul acestui adăpost al oilor strămoşii orăşenilor de astăzi s-au adunat cu încetul, punând bazele acestei aşezări omeneşti. Mai aproape de adevăr ar fi părerea că cuvântul Chişinău provine de la Keşene — ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormânt, sau Keşen — schit, mănăstire. Această din urmă teorie s-ar sprijini pe un act de la 1420, din care ar reeşi, că în Chişinău, în vremurile acelea era o mănăstire, după presupunerile unora, în locul bisericii Mazarachi de astăzi. Cum vom vedea mai jos, acest act se referă cu totul la o altă localitate şi se interpretă greşit.

La 10 aprilie 1458 Ştefan cel Mare confirmă mânăstirii Bistriţa stăpânirea bălţilor de la gurile Botnei, bălţi care se întind de la revărsarea Botnei în Nistru până la Căuşenii de astăzi.
“Şi confirmăm“, se spune în acest act, “bisericii mânăstirii Bistriţa, unde este hramul Adormirii Sfintei Născătoare de Dumnezeu (dreptul) asupra (”denumirii Botna”) Botnei, şi cu toate iezerile, gârlele şi iezişoarele, şi de la Chişinăul roşu (frumos) până la dealul Zagornei, şi mai sus şi mai jos pe Nistru toate prisăcile care se găsesc în acel hotar“… Localitatea Zagorna, sau mai bine zis lacul Zagorna, figurează într-o serie de documente moldoveneşti, începând cu un act a lui Alexandru cel Bun de la 31 august 1429. Şi astăzi, acest lac, sau mai bine zis baltă, poartă denumirea veche şi se găseşte ceva mai jos de revărsarea Botnei în Nistru, la vreo trei kilometri de satul Chiţcani spre Copanca. Şi dealul care se coboară spre baltă poartă denumirea de Zagorna. Despre acelaşi Chişinău se vorbeşte în documentul lui Petru Rareş din 22 martie 1535, prin care domnitorul Moldovei dă pârcălabului de Ciubârciu Tomşa “pentru slujba lui drepteredincioasă”… “un loc viran pe Botna, între Dobra şi Oale, unde este marele Chişinău ca se înfiinţeze acolo un sat“. Prin urmare, este precis că pe Botna, nu departe de Nistru, mai exista un Chişinău, şi judecând după faptul că într-un caz el se numea “frumos”, iar în altul “mare”, se poate presupune că aici este vorba de un oraş şi că aceste calificative i se atribuiau spre deosebire de Chişinăul de pe Bâc.

In continuare vizualizeaza o selectie de fotografii vechi din Chisinau:

Arca sau Poarta din fata catedralei de pe strada Alexandru I

Panorma de pe dealul Rîșcani  1889

Panorma de pe dealul Rîșcani 1889

 

Partea de nord a orasului

Poligon de tragere la Rîșcani 1889

Privire generala de pe dealul Rîșcani 1880

Strada Alexandru II. In spate se vede metropolia

Casa Mitropoliei

Cetatea inchisorii

Clinica pneumatica

Gimnaziul de fete

Judecatoria raionala 1889

Moment de inmanare a medaiilor 1889

Monumentul lui Alexandru II care se afla pe bulevardul cu acelas nume 1889

Monumentul lui Stefan cel Mare anul 1930

Strada Alexandru II. Biserica Luterana

Strada Alexandru II. Casa imperatorului

Strada Alexandru II. Seminarul teologic

Strada Alexandru II


Taran 1889

Taran iarna 1889

Tigani (rromi) 1889

Cum se facea vinul in 1889

      Articole recomandate