Unele dintre cele mai frumoase locuri din lume care trebuie văzute cât mai repede se află într-un grafic, publicat de „Huffington Post”, care dezvăluie starea reală a unor monumente precum Taj Mahal.
Unele dintre ele îşi vor închide porţile în faţa publicului, în timp ce altele nu mai au puterea să se împotrivească naturii. În fruntea clasamentului se află atracţia turistică numărul unu din India, Taj Mahal, parte a patrimoniului UNESCO, meționează colegii de la adevarul.ro.
Potrivit graficului, mausoleul celebru în toată lumea este pe cale să se închidă în aproape cinci ani, din cauza poluării aerului care a ros faţada clădirii. Problemele cu aerul poluat nu sunt noi, iar măsurile luate pentru protejarea muzeului au eşuat, potrivit „The Guardian”.
Mai jos sunt expuse cele 10 locuri din toată lumea despre care se ştie sigur că nu vor mai fi disponibile vizitării în următorii ani.
10. Insulele Galapagos
De ce dispar. Turismul a crescut cu 12% în fiecare an. Hotelurile, restaurantele şi vehiculele au furat puţin câte puţin din frumuseţea acestor insule izolate odată. Aducerea altor animale pe insulă, altele decât cele existente în fauna locului, a periclitat frumuseţea naturală. Peste 75% dintre reptile şi păsări sunt endemice. În 2011, insulele au fost vizitate de către 272.000 de vizitatori, turismul în masă fiind principala cauză a deteriorării mediului şi faunei din Galapagos.
Timp rămas: Necunoscut
9. Maldive
De ce dispar. Insulele Maldive sunt cele mai joase din toată lumea: peste 80% din insule, adică 960 din cele 1.200, sunt plasate la doar un metru deasupra nivelului mării. Situaţia este atât de gravă încât, în 2008, preşedintele celei mai mici ţări asiatice (atât ca populaţie, cât şi ca întindere) a anunţat guvernul că este momentul să înceapă să cumpere pământ în alte ţări, inclusiv India, pentru locuitorii care vor rămâne fără case.
Timp rămas: Mai puţin de 100 de ani.
8. Marea barieră de corali
De ce dispare. Temperaturile în creştere ale oceanului, poluarea apei, acidificarea oceanului şi distrugerile provocate de către cicloni au cauzat decolorarea masivă a coralilor. Este estimat că 60% dintre barierele de corali din toată lumea vor dispărea până în 2030. 8.000 de ani de creaţie naturală pot dispărea în timpul vieţii noastre.
Marea barieră de corali din Australia acoperă 347.800 de kilometri pătraţi, adică mai mult decât Olanda, Elveţia şi Marea Britanie la un loc. Este singurul organism viu care poate fi văzut din spaţiu şi conţine 3.000 de bariere de corali, formate din 350 de specii de corali.
Timp rămas: Mai puţin de 100 de ani.
7. Veneţia
De ce dispare.Veneţia se scufundă de mult timp, dar nivelul mării în creştere a făcut situaţia mult mai dramatică. Frecvenţa inundaţiilor a crescut în fiecare an, ridicând astfel întrebarea: cât mai poate lupta Veneţia să rămână la suprafaţă? Turismul în masă este un factor care contribuie la scunfundarea oraşului.
În 2007, 21 de milioane de turişti au vizitat Veneţia, de 40 de ori mai mult decât populaţia autohtonă. Dacă în 1900, erau semnalate 10 inundaţii pe an, în anii 2000 numărul lor a crescut la 60. Nivelul mării creşte în fiecare an cu 4-6 mm, fiind cauza principală a scunfundării oraşului.
Timp rămas: Mai puţin de 70 de ani.
6. Marea Moartă
De ce dispare. În ultimele patru decenii, lacul sărat s-a mişcorat cu o treime şi s-a scufundat cu 24 de metri. Are cea mai mare salinitate, respectiv 33,7%, cu o densitate de 1.24 de kilogramde de sare pe litrul de apă, ceea ce face înotul egal cu plutitul. Nivelul apei scade cu 1,2 metri pe an, pentru că primeşte din ce în ce mai puţină apă din râul Iordan.
Timp rămas: Mai puţin de 50 de ani.
5. Alpii
De ce dispar. Alpii Europeni au o altitudine mai mică decât Munţii Rocky, ceea ce-i face mult mai sensibili la efectele încălzirii globale. Temperaturile s-au dublat faţă de temperatura globală medie din secolul XIX. Vestiţii gheţari din Alpi ar putea dispărea până în 2050. Aceştia şi-au pierdut 20% din mărime din 1980, cauza principală fiind încălzirea globală.
Timp rămas: Mai puţin de 40 de ani.
4. Madagascar
De ce dispare. Dacă nu se va face nimic pentru a salva cea de-a patra insulă ca mărime de pe glob, pădurile sale şi locuitorii săi unici, precum lemurii, vor dispărea în 35 de ani. Ecosistemele pădurilor au fost distruse de către despăduriri, incendierile agricole şi braconaj. Mai mult de 80% din flora şi fauna Madagascarului nu mai există nicăieri în lume.
Timp rămas: Mai puţin de 35 de ani.
3. Bazinul fluviului Congo
De ce dispare. Potrivit United Nation, două treimi din păduri, floră şi faună ar putea dispărea până în 2040, dacă nu se iau măsuri drastice de protejare a zonei. 10 milioane de acri de pădure sunt degradaţi în fiecare an din cauza exploatării miniere, agriculturii şi a războiului de gherilă. Este cea de-a doua cea mai mare pădure tropicală, după Amazon. Iar pădurile tropicale produc 40% din oxigenul lumii.
Timp rămas: Mai puţin de 25 de ani.
2. Parcul Glaciar Naţional din Canada
De ce dispare. Acum 100 de ani, erau peste 150 de gheţari în Parcul Naţional. În 2005, rămăseseră doar 27, iar dispariţia acestora este prevăzută pentru 2030, dacă nu mai devreme. În cei 4.000 de kilometri pătraţi există 200 de cascade şi 712 lacuri, dintre care doar 131 au primit un nume. 260 de specii de păsări, 1.132 de specii de plante au fost identificate şi 62 de specii de animale, toate acestea ar putea să dispară în anii următori.
Timp rămas: Mai puţin de 20 de ani.
1. Taj Mahal
De ce dispare. Din cauza populaţiei care se înghesuie şi a poluării ce roade faţada albă a mausoleului, oficialii turismului din India iau în considerare închiderea momumentului din secolul XVII, lăsând simetria fabuloaseă a clădirii vizibilă doar de la distanţă. Început în 1632, construcţia a durat 21 de ani, timp în care 20.000 de muncitori şi peste 1.000 de elefanţi au muncit zi şi noapte pentru a crea una dintre cele mai impresionante mausolee din lume. Astăzi, aproximativ patru milioane de turişti se perindă anul în faţa domului de marmură albă.
Timp rămas: Cinci ani.
