10 dintre cele mai distrugătoare comportamente umane

În comparație cu alte specii, oamenii sunt fără doar și poate cele mai distructive creaturi care au călcat vreodată pe suprafața Pământului. Ne place să mințim, să înșelăm și să furăm, ne tragem viețile la sorți, după care, violenți și stresați, ne sinucidem sau facem rău cuiva.

Încercând să explice cum o specie atât de inteligentă poate fi atât de distructivă, obraznică și plină de ură, oamenii de știință au făcut o descoperire șocantă: suntem făcuți pentru asta. Știința oferă motivele pentru care o specie atât de inteligentă poate fi atât de obraznică, plină de ură, auto-distructivă și dăunătoare.

decoratie

10. Minciuna

La prima vedere, răspunsul la întrebarea „de ce mint oamenii?” pare unul evident: adevărul este complicat, incomod şi necesită mult timp pentru a fi explicat. De aceea folosim „minciunile mici”, ca de exemplu atunci când răspundem „sunt pe drum”, deşi abia ne spălăm pe dinţi.

Este legat de stima de sine”, spune psihologul Robert Feldman. “Am descoperit că, de îndată ce oamenii simt că stima de sine este amenințată, încep imediat a minți.

Fieldman a realizat studii în care oamenii mint frecvent. Practic 60% dintre oameni mint cel puțin o dată  într-o conversație banală de 10 minute. Și a minți nu este ușor. S-a demonstrat că a minți durează cu 30 la sută mai mult decât a spune adevărul.

Minciuna ca un act de auto-conservare ar putea fi importantă pentru menţinerea unei societăţi complexe, ce se bazează pe relaţii. Mai exact,  doi cercetători care au efectuat un studiu – Luke McNally şi Andrew L. Jackson de la Trinity College din Dublin – au descoperit că minciuna era o tactică folosită de maimuţe de fiecare dată când era nevoie de un nivel înalt al comportamentului cooperant.

În rândul oamenilor, micile minciuni aduc la rândul lor avantaje importante. Oamenii folosesc neadevăruri pentru a flata, pentru a câştiga încrederea camarazilor şi pentru a se face mai atrăgători în ochii şefilor şi în cei ai potenţialilor parteneri.

În cele din urmă”, scriu cercetătorii, „acest element al comportamentului poate fi produsul uneia dintre cele mai benefice trăsături ce ne caracterizează – tendinţa umană de a căuta relaţii de cooperare reciprocă”.

decoratie

9. Violența

Violența este un fenomen înregistrat de-a lungul istoriei umane, ceea ce-i face pe unii cercetători să ajungă la concluzia că  suntem dependenți de ea, că este în genele noastre și afectează centrul de recompensă din creierul nostru. Dar dacă privim în timp, dovezile sugerează că strămoșii nostri au fost mult mai iubitori de pace decât oamenii din zilele noastre, deși existau semne de canibalism printre oamenii din pre-istorie.

Un studiu realizat în 2008, în Statele Unite, arată că oamenilor le place violența cam tot atât de mult pe cât le place sexul, mâncarea și drogurile.

Mai mult, cercetătorii susțin că violența primește un răspuns similar cu cel obținut de hrană și de sex din partea sistemului de recompense al creierului, semn că aceasta a fost considerată, la un moment dat, extrem de importantă pentru supraviețuire.

Oamenii sunt unii dintre cele mai violente specii”, spune biologul David Carrier de la Universitatea din Utah.

decoratie

8. Furtul

Poate fi motivat de nevoie. Dar pentru cleptomani, furtul poate fi motivat de fiorul pe care-l simt atunci când sustrag ceva. Un studiu a descoperit că din 43 000 persoane, 11% au recunoscut că au furat de prin magazine cel puțin odată.

“Aceștia sunt oamenii care fură, chiar dacă își pot permite cu ușurință să n-o facă”, affirmă Jon E. Grant de la Școala de Medicină a Universității din Minnesota.

Diagnosticarea cleptomaniei este destul de dificilă. De multe ori, această dereglare comportamentală este trecută cu vederea. Una din teorii susţine că plăcerea de a fura îi ajută pe cei care suferă de cleptomanie să diminueze simptomele unei depresii cronice de care suferă la momentul respectiv.

Cauzele cleptomaniei sunt necunoscute. Specialiştii vorbesc însă de o componentă genetică a bolii care este transimisă prin intermediul rudelor de grad primar. Totodată, există o inclinaţie destul de mare spre teoria conform căreia cleptomania poate fi cauzată de sindromul obsesiv-compulsiv, bulimia nervoasă sau depresia clinică.

decoratie

7.  Înșelatul

Nu toată lumea înșeală, dar mulți o fac. Conform unor statistici din 2006, un sfert dintre bărbații căsătoriți din SUA și 13% dintre femeile cu același statut își înșeală partenerii.

Oamenii care îmbrățișează cele mai înalte standarde morale sunt printre cei mai dispuși în a înșela. Cei mai gravi trișori tind să fie cei cu un înalt nivel de educație, care în anumite circumstanțe consideră acest lucru o justificare.

Înșelatul printre soții celebri și politicieni a devenit un lucru normal în ultima vreme. Comportamentul are o explicație simplă spun experții: “Bărbații sunt făcuți pentru a cere sex și  aceștia sunt mai predispuși la înșelat decât femeile. Comportamentul poate fi specific pentru bărbații care dețin puterea.

Oamenii nu practica în mod necesar ceea ce susțin”, spune Lawrence Josephs, un psiholog clinic de la Universitatea Adelphi din New York. ”Nu este clar în ce măsură valorile etice ale oamenilor le dictează ce să facă sau nu în realitate.”

decoratie

6. Obiceiurile proaste

Probabil orice altceva de pe această listă ar fi mai puțin problematic, dacă nu am deprinde foarte ușor obiceiurile proaste. Studiile au descoperit că, chiar dacă oamenii sunt informați despre riscurile unui prost obicei, le este greu să renunțe la acesta.

Majoritatea oamenilor sunt interesați numai de prezent și ignoră viitoarele consecințe negative ale comportamentelor adopate, chiar dacă sunt conștienți de riscurile la care se expun.

Tocmai pentru că își dau seama că nu e bine ce fac, oamenii au tendința de a-și justifica obiceiurile proaste prin replici de genul „N-a murit nimeni din asta!” sau ”Bunica mea a fumat toată viața și a trăit 90 de ani”, chiar și atunci când afirmația în cauză e, din pacate, falsă.

decoratie

5. Agresivitatea

Studii recente arată că mai mult de jumătate din copii de școala primară sunt intimidați și hărțuiți de colegi cu un comportament agresiv, iar sociologii susțin că acest tip de comportament este cel mai probabil învățatat sau experimentat acasă.

Nu putem spune care este cauza exactă a acestui comportament, dar este probabil că, dacă copii se comportă într-un anumit fel la domiciliu, agresează un frate de exemplu, în cazul în care acest lucru nu este controlat, se poate repeta și la școală”, spune Ersilia Menesini.

Dar agresiunea nu este o joacă de copii. Un studiu a constatat că aproape 30 la sută din angajații unui birou din SUA au trăit astfel de momente cu șefii sau colegii de serviciu, de la reținerea surselor de informație pentru a obține jobul, până la zvonuri jignitoare și alte cazuri umilitoare.

Mai mult, cercetătorii spun că cei care au deprins de mici un asemenea comportament agresiv, vor continua să-l dezvolte pe tot parcursul vieții, pentru a obține în continuare senzația de putere și control.

Acest tip de comportament a fost observat și în cazul maimuțelor, iar oamenii de știință cred că pentu a depista originea lui vom fi nevoiți să coborâm mult pe scara evoluției umane.

decoratie

4. Modificarea corpului

Până în 2015, 17 la sută din locuitorii din SUA își vor efectua procedure cosmetice, prezice industria. Unii ar numi-o auto-edificare, artă, un mod de a omorâ timpul sau, poate, revolta împotriva autorităților. Dar, având în vedere că atât de mulți oameni au murit de la procedurile chirurgiei estetice, de ce atât de mulți oameni tind să se transforme în mod artificial? Această atracție veche de mii de ani a oamenilor de a-și modifica cumva corpul, pentru a arăta mai bine, a se integra într-un grup sau pentru a dovedi ceva, are în clipa de față la dispoziție cel mai complex arsenal de mijloace din toate timpurile. Oamenii și-au remodelat capul, alungit gâtul, întins urechile și buzele, și-au pictat corpul sau și-au aplicat bijuterii permanente încă din cele mai vechi timpuri.

Probabil că cea mai bună motivație este de a fi frumos, indiferent de cum ar defini cineva frumusețea, sau pur și simplu de a se putea integra într-un grup.

Studiile au demonstrat că persoanele tind să cumpere mai mult de la agenții de vânzări atractivi, oameni care atrag privirile mai repede decât alții, pe lângă asta oamenii slabi sunt mai ușor angajați și promovați.

Există idea că dacă arăți mai bine, vei fi mai fericit. Te vei simți mai bine”, spune psihologul Diana Zuckerman. ”Și logic această afirmație are o însemnătate mare, pentru că trăim într-o societate în care oamenilor într-adevăr le pasă cum arăți.

decoratie

 3. Stresul

Știm foarte bine că ne putem alege cu boli grave (cardiace, până și cancer) și chiar mortale din cauza stresului, însă asta nu ne impiedică să devenim pe zi ce trece tot mai stresați, cu bună stiință. Slujba și viața personală, sau mai bine zis modul în care reușim să le gestionăm pe amândouă, reprezintă principale surse de stres. Specialiștii susțin că persoanele în vârstă, a căror activitate pe ambele planuri este mult mai diminuată, reusesc să fie cu mult mai relaxate decât tinerii. Până ieșim la pensie, cercetătorii spun că  somnul si exercițiile fizice sunt cele mai bune arme împotriva stresului.

decoratie

2. Jocurile de Noroc

Senzația că suntem pe punctul de a câștiga ceva, pe care o avem în momentul în care pariem sau jucăm jocuri de noroc, este percepută de creierul uman ca o victorie reală, deși practic este vorba de un eșec. Această tendință irațională de a continua un joc de noroc, chiar și atunci când toată logica din lume spune că ar trebui să ne oprim, a fost observată chiar și în cazul maimuțelor, dispuse să renunțe la un premiu mai mic, dar real, pentru un câștig mai mare, dar improbabil.

decoratie

1. Bârfitul

Oamenii sunt obișnuiți să judece și să vorbească despre alții, chiar dacă acest obicei poate fi de multe ori dureros pentru cei în cauza, arată Live Science. Cercetătorii susțin că acest obicei s-a născut pe parcursul evoluției umane, cu rolul de a stabili legături sociale și de a ne mări respectul de sine. Când doi oameni bârfesc o a treia persoană, scopul lor nu este acela de a descoperi adevărul sau de a prezenta cu acuratețe niște fapte reale, ci doar de a se simți mai bine și a avea impresia că sunt pe aceeași lungime de undă cu interlocutorii.

 

 

 

      Articole recomandate