Frederic Beigbeder spunea că: „Sistemul câștigă în momentul în care îi reușește să impună oamenii să-și îndrăgească propria temniță ” .
Trebuie oare să ne împăcăm cu acest gând, să plecăm capul în fața celor care se consideră drept elită. Poate oare un grup de oameni să schimbe ceva, să distrugă stereotipuri sau să ruineze sisteme bine puse la punct, să lupte pentru libertate – și să învingă?
Toate aceste răspunsuri le veți găsi, cu siguranță, în fiecare cărțulie din lista de mai jos:
„Fahrenheit 451„ – de Ray Bradbury
Fahrenheit 451 face parte din aceeaşi familie cu romanele 1984 al lui George Orwell şi Povestea cameristei al lui Margaret Atwood. Toate trei atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de un sistem totalitar.
În plus, distopia creată de Bradbury evidenţiază efectul pe care îl au evoluţia tehnologică, societatea de consum şi televiziunea asupra lumii moderne. Iar arderea cărţilor este o metaforă a pierderii identităţii omului.
„Zbor deasupra unui cuib de cuci ” – Ken Kesey
Cartea „Zbor deasupra unui cuib de cuci ” este povestea unui om care a crezut ca gaseste o solutie usoara, dar nu a stiut in ce se baga. Actiunea este plasata intr-un spital de nebuni, unde Sora Sefa Ratchett a instalat un regim cvasidictatorial. Toti pacientii sunt supusi, nici unul nu indrazneste sa ii iasa din cuvant. Astfel, internarea unui nou pacient, Randle McMurphy, este privita ca o revolutie, deoarece acesta se dovedeste a fi mult mai putin submisiv decat restul bolnavilor.
„1984„ – George Oruell
O mie nouă sute optzeci și patru, scris și 1984, este un roman politic creat de George Orwell în 1948 și tipărit în 1949. Acțiunea romanului are loc într-un viitor distopic și prezintă o parte din viața intelectualului Winston Smith sub opresiunea guvernului totalitarist al Oceaniei. O mie nouă sute optzeci și patru a imprimat foarte mulți termeni și idei în cultura contemporană, și mai ales în limba engleză, de exemplu Fratele cel Mare, dubla gândire, poliția gândirii, Soceng. „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine” este un simbol al controlului excesiv, iar adjectivul orwellian este folosit pentru a descrie acțiunile și organizațiile Oceaniei.
„Noi” – de Evgheni Zamiatin
Noi (1920) (titlu original Мы) este o distopie finalizată de Evgheni Zamiatin în 1920.El reprezintă reacția autorului față de experiența personală legată de Revoluția rusă din 1905, Revoluția rusă din 1917, viața lui în suburbia Jesmond din Newcastle și munca din portul Tyne din timpul Primului Război Mondial. Pe malurile râului Tyne a întâlnit el raționalizarea muncii pe scară largă. Zamiatin a fost un inginer naval, de unde trimiterea lui la Newcastle pentru a supraveghea construirea spărgătoarelor de gheață ale marinei imperiale ruse.
”Fight Club” – de Chuck Palahniuk
Un roman care se bucură de o imensă popularitate, atât grație modului explicit în care zugrăvește violența, cât și ecranizării realizate sub bagheta regizorală a lui David Fincher, în 1999, avându-i drept protagoniști pe Edward Norton, Brad Pitt, Helena Bonham Carter și Jared Leto – un veritabil carè hollywoodian de ași.
Dacă un club de box ar putea avansa soluția unei forme radicale de psihoterapie, atunci „Fight Club” este volumul care putea servi drept documetație amanunțită de proiectare a unei astfel de structuri ieșite din comun.
„De veghe în lanul de secară” – de J. D. Salinger
Personajul principal este un adolescent rebel, pe nume Holden Caulfield, ce provine dintr-o familie instarita și care are doi frati și o soră: un frate mai mare pe nume D.B. care este scriitor la Hollywood, unul mai mic pe nume Allie care a murit de leucemie cu puțin timp în urmă și o soră în clasa a IV-a pe nume Phoebe. Personajul-narator povestește de ultimele lui zile petrecute la școala Pencey deoarece era corigent la patru obiecte din cinci și acum înainte de vacanța de Crăciun urma să fie exmatriculat pentru a treia oara, deoarece el a mai fost dat afară si de la Whooton și Elkton Hills.
„Să ucizi o pasăre cântătoare „ – de Harper Lee
Romanul a câștigat Premiul Pulitzer, tratând problematici grave, precum discriminările rasiale, violența și violul, fără a abandona însă tonul cald și simțul umorului.
Este probabil cel mai citit volum despre problemele rasiale din SUA, iar protagonistul său – Atticus Finch – figura cea mai reprezentativă a eroismului rasial din literatura americana de ficțiune.
„Minunata lume nouă „ – de Aldous Huxley
Celebrul roman Minunata lume nouă (1932) pornește de la ideea unei societăți distopice care, pentru a‑și controla cetățenii, recurge la orice subterfugiu: de la transformarea rasei umane și manipularea ei genetică, până la mascarea minciunii în adevăr absolut.
„Gentlemen and players „ – Joanne Harris
„Procesul” – de Franz Kafka
Procesul (titlul original în limba germană dat de Kafka a fost Der Process, apoi a fost schimbat de editori în Der Prozess, Der Proceß și Der Prozeß) este un roman scris de Franz Kafka (1883-1924) în 1914 și 1915, dar publicat pentru prima dată abia în 1925. El este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Kafka și relatează povestea unui om arestat și urmărit în justiție de o autoritate îndepărtată și inaccesibilă, fără ca natura crimei sale să-i fie dezvăluită vreodată lui sau vreunui cititor.
Tata bogat, tata sarac – de Robert T. Kiyosaki ( Recomandată de Şarbei Dan)
Robert T. Kiyosaki este copilul bogat al unor oameni săraci. El și-a dorit dintotdeauna să nu muncească asemeni tatălui său, care, în ciuda faptului că avea un salariu consistent, era veșnic îngropat în datorii. Concluzia lui este că, în principal, problemele financiare provin din faptul că anii mulți de școală nu ne învață nimic despre cum funcționează banii, ci doar cum să muncim din greu pentru ei. Iar atunci când și avem mulți, puțini, – nu știm cum să-i folosim în favoarea noastră într-un mod eficient. Nu nesocotim faptul că relația cu banii este una de putere: ori îi stăpâniți, ori deveniți sclavii lor. Această carte aruncă în aer mitul care spune că trebuie să câștigi mult ca să te îmbogățești.
