Top 10 greşeli comise de politicienii din Republica Moldova

Cu toate ca suntem un site de divertisment si incercam sa excludem pe cat se poate articole legate de politica, sunt unele lucruri de un interes general pe care dorim sa le impartasim cu totii.

Site-ul Tribuna.md  a analizat comportamentul politicienilor din Republica Moldova din ultimele două decenii şi a elaborat un clasament convenţional al greşelilor comise cel mai des de ei.

1)    Construcţia partidelor pe verticală

În cei 21 de ani de independenţă în Republica Moldova nu a existat şi nu există nici o formaţiune politică cu pondere construită după un model clasic, folosit pe larg în democraţiile avansate. Toate formaţiunile politice sînt construite strict pe verticală, în jurul unui lider anume. Astfel, persoanele ce fac politică, de cele mai dese ori, sînt implicate preponderent într-o competiţie neoficială care are ca şi scop intrarea în graţiile liderului. De aceasta depinde viitorul lor politic. De cele mai multe ori, partidele respective dispar odată cu „prăbuşirea” liderului, iar membrii de partid îşi caută altă formaţiune şi alt lider pe care să-l „slujească”. Situaţia respectivă nu permite dezvoltarea culturii şi tradiţiilor politice, precum nu favorizează nici apariţia unor autentici lideri politici.

2)    Pierderea legăturii cu electoratul

Este una dintre cel mai frecvent întîlnite greşeli politice. Majoritatea politicienilor de prim rang uită de alegători imediat după alegeri, fiind implicaţi în acţiuni de rutină, care reies din mandatele pe care le obţin după alegeri. Politicienii de rang mai inferior nu au interesul să păstreze contactul cu alegătorii, deoarece sistemul electoral în vigoare în Republica Moldova (proporţional) nu-i face dependenţi de alegători în mod direct. Ei sînt dependenţi de liderul de partid, care este cel ce decide includerea lor în lista electorală. Această atitudine iresponsabilă sau mai bine zis abordarea formală a legăturii cu alegătorul, grăbeşte însă falimentul inevitabil al liderului şi al formaţiunii sale.

3)    Goana după mediatizare

Majoritatea liderilor politici care au fost şi sînt în Republica Moldova depind excesiv de presă. Ei percep aflarea lor în politică în mare parte prin felul în care este reflectarea activitatea lor de către mass-media. Se consideră absolut greşit că apariţia în presă poate substitui lucrul direct cu alegătorul. Incontestabil, rolul presei este unul important, dar politicienii care-şi creează agenda reieşind exclusiv din agenda media sînt sortiţi eşecului. Or, presa este cea care poate crea un politician, dar tot ea îl poate şi distruge. De aceea, un politician nu trebuie să admită o dependenţă excesivă de presă, ci să aibă şi alte modalităţi de lucru cu cetăţenii. Inclusiv, să încerce să obţină rezultate de ordin practic resimţite direct de cetăţeni.

4)    Tendinţa de a părea filantropi

Majoritatea politicienilor din Republica Moldova fac periodic acte de binefacere cu speranţa că astfel vor apărea mult mai „umani” în faţa alegătorilor. Astfel, ei încearcă să demonstreze că pot contribui direct la soluţionarea problemelor cu care se confruntă oamenii. Speculînd pe cazuri concrete sau pe probleme sensibile pentru oameni, ei cred că îşi îmbunătăţesc imaginea. În realitate, reacţia societăţii (cu mici excepţii) este una adversă. Oamenii nu înţeleg de ce politicianul X ajută un om, dar nu o sută. De multe ori, ei le scriu politicienilor respectivi, cerînd ajutor, dar aceştia aleg doar un caz-două pentru a-şi face imagine, restul solicitanţilor rămînînd cu buza umflată. Astfel, pînă la urmă procentul celor nesatisfăcuţi este mai mare decît al celor satisfăcuţi şi politicianul este acel care iese în pierdere.

5)    Cumpărarea presei

Una din priorităţile fiecărui politician din Republica Moldova este asigurarea sprijinului a unui număr cît mai mare de mijloace de informare în masă. Unele sînt create, altele – cumpărate, cu a treia categorie se stabilesc relaţii de colaborare pe o perioadă anume (contra bani, desigur). Pe termen scurt, politicienii ies în cîştig, dar pe termen mediu şi lung ei pierd. Jurnaliştii şi mijloacele de informare în masă „cumpărate” sînt eficienţi şi productivi pentru politicianul respectiv atît timp cît îşi primesc banii. În momentul în care aceşti bani nu nai vin, respectivii jurnalişti şi mijloace de informare în masă încep să atace politicianul fie dorind să-şi refacă imagina pierdută din cauza lui, fie pentru a-l determina să le dea din nou bani. Astfel, unii politicieni ajung să fie distruşi tocmai de acei pe care i-au finanţat la un moment dat.

6)    Incapacitatea de a-şi planifica activitatea pe termen lung

Chiar dacă politicienii din Republica Moldova declară sus şi tare că-şi planifică activitatea pe termen lung, avînd priorităţi clar stabilire şi strategii eficiente de realizare a acestora, în realitate marea lor majoritate acţionează haotic, racordîndu-şi comportamentul la evenimentele la zi, care asigură prezenţă în presă. Astfel, mulţi dintre ei, luptînd pentru a face faţă agendei cotidiene, se pomenesc la un moment dat în faţa unui adevăr trist: parcă au lucrat mult şi în continuu, dar la concret nu au obţinut nimic. Iar aceasta contrează enorm de mult în alegeri, cînd alegătorii cer rezultate concerte, nu declaraţii de intenţii.

7)    Dependenţa excesivă de anturaj

Majoritatea politicienilor din Republica Moldo se închid ca într-o găoace în anturajul lor, permiţînd de multe ori acestuia să ia decizii în locul lor. Astfel, în anturajul fiecărui politician apar la un moment dat grupuri de interese care încep să lupte între ele pentru influenţă şi pentru control asupra primei persoane. În aceste condiţii, politicianul de multe ori trebuie să o facă pe arbitrul, asigurînd un echilibru oarecare în anturaj. Dar aceasta îl distrage de la alte activităţi importante. În plus, aceste lupte duc inevitabil la scindări şi politicianul pierde triplu: pierde oameni, pierde efort şi energie, devine tot mai dependent de grupul care cîştigă. Iar toate acestea împreună doar apropie momentul falimentului său politic.

8)    Promovarea insistentă a imaginii de familist

Tot mai mulţi politicieni din Republica Moldova pun accentul pe promovarea imaginii lor de familişti, crezînd că astfel vor avea de cîştigat în ochii societăţii, care este una axată pe valori conservatiste. Unii apar în public alături de părinţi, alţii – alături de soţie, a treia categorie –împreună cu copiii. Dau interviuri, apar în cadrul diferitor emisiuni. Greşeala constă în faptul că, promovîndu-şi imaginea de familişti convinşi, aceşti politicieni îşi limitează din spaţiul lor de acţiune. Este suficient ca la un moment dat să fie implicaţi într-un eveniment incompatibil cu imaginea de familişti că imediat vine şi verdictul dur al societăţii. În chestiuni care ţin de asemenea valori sacre ca familia, electoratul nu iartă excesele şi greşelile.

9)    Tendinţa de a cuprinde mai multe segmente electorale

Majoritatea politicienilor care au fost şi sînt în Republica Moldova au avut la un moment dat tentaţia (iar unii o au şi acum) de a cuprinde cît mai multe segmente electorale. De multe ori, acestea fiind diametral opuse după viziuni, au introdus doar haos în activitatea politicianului. Încercînd să fie uşor de dreapta, uşor de centru, uşor de stînga, mulţi politicieni şi-au pierdut nişa electorală iniţială, dar şi credibilitatea şi, în rezultat, au dispărut din marea politică. Aceeaşi soartă o vor avea inevitabil şi acei politicieni care au un comportament similar şi în prezent, dat fiind faptul că electoratul în Republica moldova este unul neomogen şi cu viziuni diametral opuse.

10)  Incapacitatea de a face periodic cîte un pas în urmă

Marea majoritatea a politicienilor din Republica Moldova nu au capacitatea de a-şi recunoaşte propriile greşeli şi consideră mai jos de demnitatea lor să facă uneori un pas în urmă. Se consideră absolut greşit că aceasta ar putea fi interpretat de alegători drept un semnal de slăbiciune. În rezultat, politicieni insistă asupra greşelilor lor, devenind ridicoli şi pierzîndzu-şi credibilitatea. Istoria modernă a Republicii Moldova ne oferă o mulţime de exemple cînd politicieni cîndva de succes au falimentat devenind victime ale propriei prostii şi a incapacităţii de a-şi recunoaşte greşelile, urmînd ca ulterior să le repare.

Continua tu lista mai departe, ce greseli mai comit politicienii nostri?