Cum vânzătorii de la supermarket îi amăgesc pe chișinăuieni

Cashier totaling grocery purchases

Fiecare chișinăuian dorește, atunci când face cumpărături la un supermarket, să nu fie amăgit deschis, iar cumpărătura să nu presupună și pierderea banilor propii, datorită unor șiretlicuri din partea vînzătorilor.

Cei de la actualități.md au  realizat un interviu special cu una dintre vânzătoarele unei rețeli de supermarkete din Capitală. Aceasta a povestit amănunțit care sunt șiretlicurile la care apelează casierii pentru a amăgi pe cumpărători, și a dat unele sfaturi despre cum să evite fiecare cumpărător grosolănia vânzătorilor.

Natalia Lupașcu este cea care a oferit detalii despre partea ascunsă a procesului de vânzare-cumpărare într-un supermarket.

–     Ce studii ai?

Am finisat Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Științe Economice

–          De ce ai decis să devii casier în supermarket?

Am terminat facultatea și am rămas însărcinată. Doi ani am stat acasă. Apoi am decis să mă angajez ca contabil, dar niciunde nu am fost acceptată. Cunoscuții mi-au zis că la un supermarket, nu departe de casă, au nevoie de un vînzător- casier. Am fost la stagiere și m-au ales.

–      Ce trebuie să știi, ca să fii angajat în acest post?

Trebuie să știi să lucrezi cu programul 1C, și să poți lucra la calculator. Și să cunoști  anumite operații cu aparatul de casă. Mulți dintre casieri nu au pregătire specială în domeniu. Majoritatea se învață pe loc.

–    Ce include responsabilitățile tale?

În primul rând lucrez cu banii. Trebuie să văd dacă banii sunt falși sau nu. Lucrez și cu cărțile de credit. Și toate detaliile ce țin de colectarea banilor.

–    Care este programul tău de lucru?

Supermarketul lucrează de la 9:00 la 23:00. Lucrez fie în prima tură, fie în a doua.

–     Ce salariu ai?

Primesc 3.500 de lei

–    Voi amăgiți cumpărătorii?

Toți se amăgesc unii pe alții. Cumpărătorii pe noi, noi pe cumpărători.

–            Și cum o faceți?

Modalități sunt multe. De exemplu, în cec adăugăm diferite produse care nu au fost cumpărate. Nu toți privesc cecul, în caz că o fac și observă, ne scuzăm amabil. Altă situație e când tipărim produsul de două ori. Mai ales că în momentul când e lume multă, nu toți aud a doilea sunet. Mai ales când sunt mai multe aparate de casă. Sau în loc de un produs, tipărim altul. De exemplu, voi cumpărați pâine, iar vouă vă poate fi tipărit un vin scump. Apoi amăgim clienții când oferim niște vouchere. Dacă în magazinele mici un casier care amăgește poate fi identificat și pedepsit, în cazul supermarketelor mari e practic imposibil.

–  Dar cum cumpărătorii vă amăgesc pe voi?

Unele dintre produse le ascund în buzunare, în genți, haine. Când tipărim cecul, încep să ne convingă că am tipărit un produs deja. Uneori cumpărătorul nu achită, dar spune convingător că deja a dat banii. Casierii se pot simplu buimăci.

–          Ce trebuie să facă un cumpărător, ca să nu fie amăgit?

Să fie mai atent. Să meargă cu calculatorul din urmă. Să știe exact ce a cumpărat și câți bani a dat. Și să privească atent cecul, fără a se îndepărta de casă.

–          Au existat conflicte cu cumpărătorii?

Desigur. Dar noi mereu încercăm să fim amabili, pe cât e posibil.

–          Ce nu vă place la cumpărători?

Este enervant când unii cumpărători întreabă: de ce la voi e așa de scump totul? De parcă noi decidem prețul. Sau când încep să se râdă de uniformă. Și așa, multe chestii mărunte.

–          Și la final, ce ai dori cumpărătorilor?

Răbdare și înțelegere. Să respecte casierul. Nu trebuie să facă scene. Nu sunteți singurii.